In Colectia Raftul I, editura propune doua volume semnate de Isabel Allende, cea care afirma: -Totul se intampla simultan, haotic, nu tu esti cel care alege, ci viata-. Fantasticul si realismul tin nu numai de romanele Isabelei Allende, dar si de ascendenta ei: bunica avea viziuni premonitorii si pare un personaj clasic al literaturii magice latino-americane, in timp ce unchiul ei a fost presedintele chilian Salvador Allende, convertit la marxism, figura marcanta, ba chiar mitica a Americii de Sud, prinsa in jocuri politice sangeroase. Nascuta in 1942 in Peru, Isabel Allende face parte din prima generatie de scriitori latino-americani care s-a format citind literatura latino-americana. A inceput sa publice de la 17 ani, a calatorit mult (Bolivia, Europa, Orientul Mijlociu), urmandu-si tatal vitreg in periplurile lui diplomatice. Lucreaza ca ziarista in Chile pana in 1973, anul loviturii de stat in urma careia Salvador Allende e inlaturat de la putere de militari, apoi se exileaza in Venezuela. -La fel ca multi chilieni, am simtit ca viata mea a fost facuta tandari si a trebuit sa iau totul de la inceput-, isi aminteste scriitoarea. Publica la inceput carti pentru copii, iar in 1985 romanul Casa spiritelor este primul ei mare succes. Cartile ei devin best-seller-uri, primeste premii literare prestigioase. Se stabileste in California, unde preda literatura la universitate, dar continua sa scrie doar in spaniola – -scrisul, pentru mine, e un proces organic, nu pot scrie decat in limba mea-. Toate povestile ei stau sub semnul dragostei si al violentei. Fantezia si legenda se intalnesc aici cu istoria si politica, intr-o intriga pe care scriitoarea o conduce cu o tehnica impecabila. Dar, dincolo de maiestria tehnica, romanele ei sunt -condamnate- sa fie citite pe nerasuflate, pentru ca Isabel Allende stie sa lase viata sa vorbeasca, personajele ei isi traiesc propriile lor vieti, afirma scriitoarea Madalina Tache.
Portret in sepia
Tradusa din spaniola de Cornelia Radulescu, cartea este povestea unei traume psihice care a facut ca in memoria Aurorei del Vale sa existe o mare pata alba, o zona incerta in care toate amintirile se pierd. Duce in Chile o viata luxoasa, dar noptile e urmarita de cosmaruri in care ii apare cartierul chinezesc din San Francisco. Ajunsa la maturitate, dupa o iubire ratata, se hotaraste sa porneasca in cautarea propriului trecut. I se dezvaluie treptat povestea a trei generatii din saga unei familii bogate si descopera legatura ei cu Eliza Sommers, protagonista romanului Fiica norocului. Tenacitatea si sensibilitatea Aurorei del Vale se exprima prin arta fotografica pe care eroina o deprinde cu pasiune. Intelege si observa lumea cu ajutorul obiectivului aparatului de fotografiat. Vrea sa-si recapete memoria, dar in primul rand tinde sa ajunga la acea -combinatie de adevar si frumusete care se numeste arta-.
Fiica norocului
In cel de-al doilea volum al Isabelei Allende, tradus tot de Cornelia Radulescu, Eliza Sommers pleaca in cautarea barbatului pe care-l iubeste. El pornise in cautarea aurului. -Cautare- e cuvantul-cheie al romanului Fiica norocului, aparut in 1999. Povestea se petrece in prima jumatate a secolului XIX, in California: un pamant aproape pustiu, locuit doar de aventurieri si prostituate, unde tenacitatea emigrantilor chinezi si ingeniozitatea comerciantilor britanici fac concurenta descantecelor si vrajitoriilor indienilor. Aceasta e scena pe care se petrece drama iubirii si a setei de aur. Stilul dinamic-cinematografic al Isabelei Allende surprinde o lume plina de tensiuni si contradictii.
Mitul democratiei
Cartea cu acest titlu, semnata de istoricul Lucian Boia, a aparut in colectia Polis. Profesor la Universitatea din Bucuresti, autor a numeroase volume consacrate imaginarului si mitologiei moderne, Lucian Boia a redactat o noua istorie a democratiei, una foarte diferita de cele deja scrise. Pentru Lucian Boia, democratia efectiva- cea care presupune in acelasi timp si fara vreo restrictie, suveranitatea poporului, libertatea si egalitatea – nu exista si nu va exista niciodata. Altfel spus, democratia este un mit. Ea este un proiect utopic care a jucat un rol-cheie in evolutiile ultimelor doua secole, materializandu-se intr-o varietate de constructii politice: modelul american si modelul francez, democratia occidentala si democratia comunista etc. Autorul analizeaza evolutia notiunilor-cheie ale limbajului politic: absolutism, democratie, stanga, dreapta, comunism, extrema-dreapta.
Introducere la miracolul eminescian
Un nou volum aparut in Seria Noica. In anul 1987, Constantin Noica a acceptat invitatia Editurii Junimea de a cuprinde intr-un volum toate textele rezultate in urma intalnirii sale cu opera lui Eminescu. N-a ajuns sa o faca el insusi si nici editura initiatoare: in 1989, cand s-au implinit 100 de ani de la moartea lui Eminescu, volumul pregatit a fost mutilat de cenzura. Cartea publicata acum isi propune, asadar, sa ofere cititorului o intalnire -in libertate- cu doua spirite de exceptie ale culturii romane: Constantin Noica si Mihai Eminescu.
Confesiunile unui batran diplomat
Memoriile contelui de Saint-Aulaire, stralucit diplomat de cariera al Frantei, aparute in colectia Memorii/Jurnale/Convorbiri, in traducerea din franceza a Ilenei Sturdza, acopera prima jumatate a secolului trecut, fiind punctate cateva dintre importantele misiuni ce i-au fost incredintate in aceasta perioada in America Latina si Europa. Din cele doua volume ale Confesiunilor, pentru actuala editie romaneasca au fost selectate opt capitole ce alcatuiesc partea a doua, dedicate de autor misiunii sale in Romania anilor 1916 si 1920. Cititorul roman are astfel la dispozitie un document de o importanta capitala privitor la intrarea Romaniei in primul razboi mondial alaturi de tarile Antantei, la bataliile date de armata romana, la lunile asprului refugiu in Moldova, la relatiile romano-ruse de dinaintea si de dupa Revolutia bolsevica, precum si privitor la semnarea tratatului de pace de la Paris. In stilul lui alert si elegant, -batranul diplomat- dezvaluie culisele politicii romanesti si internationale, schiteaza memorabile portrete oamenilor politici si militarilor de cariera, dar, mai presus de toate, vorbeste despre nedezmintita prietenie, intalnita pretutindeni in Romania, pentru Franta si cauza ei.
