-Lumea noastra contemproana si complexitatea ei crescanda cer, mai mult ca oricand, interdisciplinaritate, creativitate si imaginatie. Din acest punct de vedere, componenta artistica are un rol central, pastrand aceasta functie primordiala care ii este intrinseca inca din noaptea timpurilor: aceea de a fi oglinda sufletului omenesc. Fara arta, dorintele, sperantele si temerile noastre nu si-ar putea gasi niciodata expresia deplina. Emotiile, spiritualitatea, estetica, ideile si idealurile n-ar avea adevarata lor dimensiune. Arta, sub toate formele sale, este si trebuie sa ramana vectorul privilegiat in receptatea si intelegerea diversitatii culturale.- Sunt cuvintele pe care directorul general UNESCO, E.S. Koichiro Matsuura, le scrie pentru prefata catalogului celei de-a V-a editii a Targului International de Arte Vizuale de la Bucuresti. Prezent la vernisaj, Koichiro Matsuura s-a declarat impresionat de tinuta TIAV: -Sunt fericit sa fiu aici la inaugurarea Targului International de Arte Vizuale. Avem trei forme majore de expresie artistica: monumentele (catedralele), ceremoniile traditionale, dansurile traditionale. Sunt impresionat sa vad ca aici, in Romania, pastrati aceasta mostenire creativa, iar Targul este o modalitate de a incuraja creativitatea artistica, este expresia culturala a acestui demers-.
Intr-adevar, cu cei 280 de expozanti, TIAV reuseste o radiografiere a tendintelor artistice si culturale ale momentului, iar din punct de vedere expozitional si mediatic se dovedeste o intreprindere moderna si adecvata nevoilor pietei de arta, pentru a carei dezvoltare a fost de fapt creat. Experienta editiilor precedente se citeste la fiecare pas, iar directorul artistic, plasticianul Aurel Patrascu, caruia ii apartine conceptia expozitionala, are stiinta punerii in valoare a fiecarui artist in parte si a crearii unui ansamblu artistic si coerent. Intreprindere deloc usoara in conditiile in care pictura, sculptura si grafica trebuie mariate cu tapiseria, ceramica, metalul, sticla, cu imaginile video si piesele de arta populara, cu standurile media si multimedia, formand un cadru prielnic reprezentatiei de teatru, recitalului muzical sau dansului. Enumeram, intr-un articol aparut inainte de deschiderea targului, noutatile acestei editii. Lipseau totusi de acolo cateva lucruri. In primul rand, standul Muzeului Taranului Roman, propunand vizitatorului exemplare remarcabile de costume populare din mai multe zone, carpete de lana, ceramica, stand conceput pe principii muzeografice conform carora contemplarea estetica trebuie insotita de o componenta educativa: fotografii de mari dimensiuni prezinta aspecte diferite ale muncii olarilor, de exemplu. O alta sectiune, neamintita atunci era caricatura. Larga selectie de satira politica semnata de Ion Barbu si portretele bonom sarjate ale lui Gheorghe Maftei (Dinu Sararu, Razvan Theodorescu, Ion Iliescu) retin atentia. Expozitia de arta plastica este o panorama relevanta, multitudinea tendintelor fiind datorata diferentelor dintre generatii pe de o parte, individualitatii creatore a fiecarui expozant, pe de alta parte: de la notarea lirica a lumii inconjutratoare, in compozitii de o anume clasicitate, ca la Aurelian Ardelean, Roxana Badescu sau Xenia Rodica Constantin, de exemplu, la exacerbarea emotiei cu trimitere la expresionism sau la picassiana ironie (Laurentiu Dimisca, Val Gheorghiu), de la oniricele aparitii ale Angelei Lazar sau Feliciei Ionescu la compozitiile abstracte semnate de Marilena Murariu, Mihaela Cerasela Mustata sau George Paul Mihail, pentru a ne limita numai la pictura si la cateva aspecte. Evident, citarile sunt aleatorii. Vizitatorul regaseste vechi cunostinte, cu un statutut de -clasici in viata- – Florin Ciubotaru, Paula Ribariu, Alma Redlinger, Letitia Oprisan, Vasile Pop Negresteanu, Angela Tomaselli, Corneliu Vasilescu -, revede creatii ale generatiei de mijloc, ca acelea semnate de Aurel Patrascu, Ioana Batranu, Valeriu Mladin, Stefan Pelmus, Robert Vraciu, si are ocazia unor intalniri mai putin frecvente peste an cu tineri plasticieni abia afirmati sau in pragul afirmarii: Claudia Lazar, Adrian Mignea Lis si multi altii.
Targul este deschis abia de trei zile. Urmeaza o saptamana in care el trebuie sa-si joace rolul de piata de arta, trebuie sa vanda, sa creeze relatii, sa atraga galeristi, colectionari, institutii interesate de creatiile audiovizuale de toate tipurile. Pe 28 septembrie, Gala Premiilor va oferi si o apreciere critica, o recompensa. Din 29 septembrie, organizatorii vor incepe bilantul acestor 10 zile platite cu munca unui an intreg de pregatiri. Il vom face si noi, incercand sa decelam gusturile publicului, puterea de cumparare a pietei romanesti de arta in momentul actual.
