Eveniment: Congresul Asociației Medicale Române
În zilele de 6-8 mai s-au desfășurat lucrările Congresului anual al Asociației Medicale Române, cu un program bogat și variat ce reflectă preocupările științifice ale celor care veghează la starea noastră de sănătate. În această ordine de idei, reținem sesiunile „Calitatea vieții pacienților cu boli cronice“, „Actualități medicale“, „Managementul diabetului zaharat de tip II. Este necesar doar controlul glicemic?“, „Dermatologia în medicina modernă“, „Telemedicină“. Congresul a fost prefațat de un forum al doctoranzilor și cele mai bune lucrări au fost premiate.
Ca și la edițiile precedente, Congresul s-a deschis oficial cu ceremonia de acordare a premiilor anuale ale Asociației Medicale Române după cum urmează: Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș“ din Timișoara – rector prof. univ. C. Drăgulescu; Societatea Română de Cardiologie – vicepreședinte, prof. Doina Dimulescu, București; Societatea Română de Neuroabilitare și Patologie Medulară – președinte prof. Gelu Onose, București; Editura Academiei Române – director, acad. D. R. Popescu. Premiul pentru manifestări științifice interdisciplinare a fost acordat prof. Norina Forna, Iași; premiul pentru publicistică medicală a revenit revistei „Hipocrate“ – redactor-șef, dr. Marius Geantă, București. Prof. Dan Gavriliu a fost premiat pentru o realizare medicală care a împlinit o jumătate de secol, iar Manuela Călin a fost distinsă cu premiul doctorului în medicină.
Program național de prevenție a patologiei metabolice și cardiovasculare
O sesiune specială a Congresului a fost consacrată dezbaterii Proiectului Programului Național de Prevenție a Patologiei Metabolice și Cardiovasculare, moderată de prof. Constantin Ionescu Târgoviște, membru corespondent al Academiei Române, președintele Asociației Medicale Române. La dezbatere a fost invitat și prof. Marco Songini, director al „Centre for Diabetes and Metabolic Diseases San Michel Hospital“ din Sardinia, unde se derulează un program similar. Au prezentat comunicări prof. univ. D.M. Cheța și Constantin Ciprian – „Declarația de la Barcelona (2009) se adresează întregului corp medical“; prof. univ. Dan Gaiță și Claudiu Avram – „Programe de prevenție cardiovasculară în România“; prof. univ. Gh. Mencinicopschi, director științific al Institutului de Cercetări Alimentare – „Aditivarea și adictivitatea alimentelor“; prof. Gherghina Ioan și prof. Matei Dumitru – „Particularități ale obezității la copil“.
Într-o discuție despre acest Program, prof. univ. Constantin Ionescu Târgoviște a spus că, în linii generale, „Programul vizează sănătatea aerului, apei, solului, vegetației, alimentelor, ordinea și ritmurile firești ale societății“. Într-o strânsă interdependență sunt luate în considerație boli metabolice ca: obezitatea, sindromul metabolic, diabetul zaharat, patologia degenerativă cardiovasculară, nervoasă sau articulară și bolile infecțioase ș.a., ținta principală a Programului este copilul de vârstă preșcolară, școlară, studentul și adultul tânăr și are ca obiectiv modificarea stilului de viață, fără ca alte categorii să fie excluse. Vrem să tragem un semnal de alarmă privind creșterea incidenței și a frecvenței obezității, care, împreună cu sindromul metabolic și diabetul sunt factori de risc vascular.
Cum s-a ajuns la o asemenea situație?
Omul contemporan se mișcă mai puțin, mănâncă mai mult, se îngrașă și atunci apar tulburări metabolice – boala cardiovasculară. Copilul, adolescentul, tânărul reprezintă categoria cea mai expusă, cu atât mai mult cu cât orice kilogram în plus la această vârstă se va răzbuna cu zece kilograme la vârsta adultă. Acesta este și motivul pentru care multe dintre comunicările prezentate au abordat obezitatea și diabetul de tip II la copii și soluțiile pe care încercăm să le găsim.
Ce vă propuneți?
Obiectivul principal al Programului este modificarea stilului de viață prin creșterea gradului de activitate fizică, scăderea aportului caloric/lipidic și de alimente rafinate și excesiv prelucrate. În acest scop, Asociația Medicală Română împreună cu Family Service Association va organiza pe 6 iunie, între 10.00-13.00, în parcul Herăstrău, un eveniment la care copiii vor avea prilejul să discute cu specialiști pentru a învăța cum să adopte un stil de viață sănătos. Va fi și un concurs dotat cu premii.
Cu cine ați colaborat?
La întocmirea Proiectului s-au angajat Asociația Medicală Română, cu toate Societățile de specialitate, Academia Română, Academia de Științe Medicale, Academia de Științe Agricole și Silvice, Institutul de Chimie Alimentară, Ministerul Sănătății, unele universități medicale.
Cum vedeți implicarea presei scrise, a radioului și televiziunii?
Mass-media are un rol foarte important, pentru că prin alegerea reclamelor poate influența populația într-un anumit sens. Numai că sensul dorit de noi este cel al unei vieți sănătoase. Problema e că alimentele sănătoase sunt, uneori, mai scumpe și nici nu au nevoie de reclamă, în schimb alimentele hipercalorice, de o calitate inferioară dispun de reclame frumoase la care mai ales minorii rezistă cu greu.
Cum vedeți aplicarea unui asemenea Program?
Programul a fost relativ ușor de conceput, dar punerea lui în aplicare va fi dificilă și va fi necesar să învingem dezorganizarea tradițională a societății românești și mentalitățile dăunătoare unui stil de viață sănătos.
Școala de Înalte Studii Doctorale a Academiei Române
Academia Română organizează studii de doctorat în 13 domenii fundamentale de știință având asigurată coordonarea științifică a celor 1.300 de doctoranzi de către 175 de conducători de doctorat, din care 33 sunt academicieni. De asemenea, cele 60 de institute de cercetare ale Academiei Române oferă cadru propice de cercetare și pentru doctoranzii din alte instituții organizatoare de studii de doctorat.
Pornind de la necesitatea compatibilizării studiilor universitare românești cu cele din aria europeană a învățământului superior, Academia Română consideră că integrarea studiilor de doctorat în corpul noii Legi a Educației Naționale reprezintă un pas important pentru creșterea contribuției instituției academice la formarea elitelor românești înalt calificate.
În urma dezbaterilor din Comisia de învățământ a Camerei Deputaților la propunerea Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, domnul Daniel Funeriu și a deputaților din toate grupurile parlamentare, s-a introdus în lege un text, redat în continuare, care conferă, astfel, Academiei Române calitatea de Școală de Înalte Studii Doctorale.
„Academia Română poate înființa Școala de Înalte Studii Doctorale a Academiei Române, care parcurge prevederile prezentei legi în privința autorizării, acreditării și funcționării ca instituție de învățământ superior. Școala de Înalte Studii Doctorale a Academiei Române poate fi instituție organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD) și poate organiza programe universitare de doctorat“.
Agenda
* În adunarea generală a membrilor Academiei Române, desfășurată în ziua de 11 mai, Prof. dr. Lester Brown, președintele Institutului de Politică Planetară, a fost ales prin vot secret membru de onoare din străinătate al Academiei Române.
În ziua de 17 mai, ora 11.00, în Aula Academiei Române, Prof. dr. Lester Brown va susține conferința cu tema „Plan B: Mobilizing to save civilization“.
