Oaspeți ai Academiei Române – prof. dr. Lester Brown
Mobilizare pentru salvarea civilizației
Prof. dr. Lester Brown (SUA), președintele Institutului de Politică Planetară, membru de onoare al Academiei Române, a susținut, zilele trecute, în Aula Academiei Române, conferința „Planul B: Mobilizare pentru salvarea civilizației“. În deschidere, acad. Cristian Hera, vicepreședinte al Academiei Române, a făcut o prezentare a personalității lui Lester Brown, apreciindu-l ca pe „unul dintre cei mai cunoscuți promotori ai ecologiei ca știință a mediului și militant pentru protecția factorilor de mediu – suport al vieții“. Numele său este asociat cu înființarea a două institute de importanță mondială, care l-au impus ca „pionier al promovării conceptului de dezvoltare durabilă“. Astfel, în 1974, a înființat „World Watch Institute“ (Institutul de veghe mondială“ și, în 2001, „Earth Policy Institute“ (Institutul de Politică planetară). În 1984, „World Watch Institute“ a publicat rapoartele anuale „Starea lumii“, privind „progresele spre o societate sustenabilă“, având ca moto „Nici optimismul nefundamentat, nici pesimismul necuvenit nu pot constitui o bază solidă pentru elaborarea politicilor. Doar realismul poate constitui o asemenea bază“. Între alte merite, i se datorează contribuția la definirea conceptului de dezvoltare durabilă, „un concept ecologic cu consecințe economice“. „O societate durabilă este aceea care își modelează sistemul economic și social, astfel încât resursele naturale și sistemele de suport ale vieții să fie menținute“. Elementele constitutive ale unei asemenea strategii sunt: „stabilizarea populației, reducerea dependenței de petrol, dezvoltarea resurselor de energii regenerabile, conservarea solului, protejarea sistemelor biologice, reciclarea materialelor“ Rezultatele activității lui Lester Brown au fost publicate în peste 50 de volume, scrise singur sau în colaborare, traduse în 44 de limbi. A fost distins cu Premiul Națiunilor Unite pentru Mediu (1987), Medalia de aur a Fondului „World Wide“ (1989), premiul „Planeta Albastră pentru contribuții la soluționarea problemelor globale ale mediului (1995). În „Marquis Who’s Who“ este inclus între cei „50 Mari Americani“. Este membru al Academiei de Științe din China, al Academiei de Științe Agricole și Silvice, membru de onoare al Academiei Române și Doctor Honoris Causa al mai multor universități. Numele lui Lester Brown este bine cunoscut în țara noastră, Editura Tehnică publicând, încă din 1988, varianta românească a lucrărilor apărute la „World Watch Institute“ și „Earth Policy Institute“.
Activitatea Institutului de Politică Planetară a debutat cu o carte manifest „Ecoeconomia – Crearea unei economii pentru planeta noastră“, în care sunt avansate câteva idei: „S-a creat o economie care e total nesincronizată cu ecosistemul de care depinde“; „La intrarea în secolul XXI, economia noastră distruge treptat sistemele sale de suport, consumându-și mijloacele fixe ale capitalului natural. Cererile economiei în dezvoltare, așa cum este acum structurată, depășesc producția naturală durabilă a ecosistemelor“; „Transformarea economiei noastre distructive de mediu într-una care poate susține progresul depinde de o revoluție, ca aceea a lui Copernic, în mentalitatea noastră economică, de recunoaștere a faptului că economia este o parte a ecosistemului planetar și că ea poate asigura progresul numai dacă va fi restructurată astfel încât să devină compatibilă cu el“; „O cale de remediere ar fi ca specialiștii mediului și economiștii să lucreze împreună pentru a calcula costul distrugerii climei, al ploilor acide și al poluării aerului“. Astfel s-ar putea înțelege „cum să restructurăm economia globală în vederea restabilirii unui echilibru stabil între economie și ecosistemul în care este plasată“. Și un avertisment: „Problema nu este cât de mult va costa realizarea acestei transformări, ci cât de mult ne va costa dacă eșuăm rezolvarea ei“.
Proiecte „Planul B“ subintitulat „Mobilizare pentru salvarea civilizației“, cuprind ample analize ale declinului economiei mondiale, ale agravării problemelor globale, care fac necesară o „mobilizare generală“, vizibilă și în actualizarea cifrelor din variantele apărute până acum. În alocuțiunea sa, Lester Brown a subliniat că „Trebuie să alegem o nouă civilizație ca să nu alunecăm spre distrugere“. Au fost enumerate deteriorarea securității energetice și alimentare, schimbările climatice și efectele încălzirii globale (topirea ghețarilor și creșterea oceanului planetar, efectele marilor decalaje economice ș.a). Mai nou, sunt amenințate și resursele de apă, ceea ce reprezintă o problemă mai gravă decât epuizarea resurselor de petrol. „Pentru petrol există substitute, pentru apă, nu“. Sunt realități care nu pot fi ignorate: cerințele oamenilor au ajuns să depășească posibilitățile pământului, iar efectele negative asupra mediului vor micșora și mai mult producția de hrană. E adevărat că populația din țările dezvoltate este în scădere, însă în țările subdezvoltate populația crește cu 76 milioane de oameni pe an, cu toate consecințele ce derivă de aici. Or, „cea mai mare provocare pentru stabilitatea globală este potențiala criză alimentară din țările sărace“ și de aceea eradicarea sărăciei este un obiectiv prioritar. Creșterea economică recentă din țări cum sunt China și India pun în fața umanității o problemă esențială – modelul economic occidental, unul al economiei risipitoare, bazat pe combustibili fosili și centrat pe automobil nu este funcțional în aceste țări și nici pentru cele trei miliarde de oameni din țările în curs de dezvoltare. În cele din urmă. „într-o economie mondială tot mai integrată, în care toți depindem de aceleași surse, sistemul nu va mai funcționa nici pentru țările industrializate“.
Planul B3.0 propunea patru scopuri: stabilizarea climei, stabilizarea populației, eradicarea sărăciei și refacerea ecosistemelor pământului. În acest scop, Lester Brown a sugerat și posibilitatea creierii unui buget anual pentru susținerea acțiunilor necesare, care să aibă în vedere două mari obiective: obiectivele sociale de bază și cele privind refacerea Pământului. Planul B.4.0 aduce la zi cifrele cu specificarea obiectivelor sociale – educație primară universală, eradicarea analfabetismului, program de masă de prânz pentru școlarii din 44 dintre țările cele mai sărace ale lumii, unde să se asigure și asistență pentru preșcolari, femei însărcinate, sănătatea reproducerii și planificare familială, asistență medicală de bază. În ceea ce privește refacerea solului, sunt luate în considerație plantările de pomi, reducerea viiturilor, conservarea solului, protejarea solurilor arabile ș.a. Este un plan realist, științific fundamentat, care arată că „este la îndemâna noastră să avem o lume în care populația s-a stabilizat, pădurile se extind și emisiile de carbon sunt în scădere“.
Dezvoltând aceste idei, dl. Ion Iliescu a afirmat că pentru realizarea unui asemenea plan ar fi necesari cca. 200 miliarde de dolari, care s-ar putea transfera din cei 1464 miliarde de dolari cât însumează bugetele de înarmare. Prof. univ. Constantin Ionescu Târgoviște, membru corespondent al Academiei Române, a completat acest tablou cu degradarea stării de sănătate a oamenilor ce impune măsuri adecvate. Poate a venit vremea să ne reamintim că natura nu poate fi forțată să dea răspunsurile impuse de om și să învățăm o lecție: natura are eficiență în mijloace și armonie în finalitate.
