„Academia este gata să colaboreze cu toate forțele pentru promovarea științei și culturii în România“
Convorbire cu acad. Ionel Haiduc, Președintele Academiei Române
– Faptul că ați fost reales președinte al Academiei Române reflectă aprecierea pentru activitatea dumneavoastră din mandatul trecut și, în egală măsură, pentru proiectul managerial pentru următorii patru ani. Sunteți perseverent în promovarea cercetării de excelență. Cum apreciați ce s-a făcut, sub acest aspect, în acești patru ani? Se putea face mai mult?
– Cercetarea de excelență în Academia Română se concretizează în lucrări majore, importante pentru cultura românească, precum „Dicționarul – Tezaur al Limbii Romåne“ (în 37 volume, operă terminată în 2010 după mai bine de un secol de eforturi), Tratatul de Istorie a Românilor (completat cu volumul 9 și care se reia cu volumele 1 și 2 aflate sub tipar), Dicționarul General al Literaturii Române (complet în șapte volume), inițierea unei Enciclopedii a României – ca să amintim doar din câteva proiecte importante ale institutelor socio-umane. Cercetătorii din institutele de matematică, de științe fizico-chimice, de științe ale vieții și pământului sunt cu fiecare an tot mai prezenți în literatura științifică internațională. Monitorizările internaționale arată o creștere constantă a numărului de articole științifice publicate de cercetătorii din Academie și mai ales o creștere semnificativă a numărului de citări ale acestor lucrări în literatura internațională. Granturile obținute de unele institute prin competiție internațională, cu finanțare de la Uniunea Europeană, de asemenea, susțin această afirmație. Desigur, se putea face mai mult, dacă toate institutele ar fi preocupate în aceeași măsură de creșterea vizibilității lor pe scena științei internaționale.
– Care credeți că sunt punctele din proiectul dvs managerial care au obținut aprobarea marii majorități a membrilor Academiei?
– Îmi este greu să apreciez. Probabil, ideea că și în viitor conducerea va fi deschisă la inițiative și propuneri menite să asigure îndeplinirea în bune condiții a obiectivelor rezultate din misiunea Academiei Romåne ca for de consacrare, ca actor performant în cercetarea românească și ca participant activ în viața societății. Academia nu se implică în politică, dar este gata să colaboreze cu toate forțele politice, cu autoritățile statului și cu societatea civilă în promovarea științei și culturii în România.
O prioritate constantă – promovarea cercetării de excelență
– Cum se poate face excelență în Academia Română în timp de criză, când bugetul alocat cercetării este așa cum este?
– Banii sunt importanți, dar excelența depinde înainte de toate de oameni, de competența, talentul, ideile și priceperea lor. Cred că din acest punct de vedere Academia Română este bogată.
– Putem spune pe drept cuvânt că, în ultimii ani, Academia s-a întinerit. Se poate face mai mult pentru promovarea tinerilor și ce vă propuneți?
– Se fac eforturi pentru întinerirea Academiei Române, iar secțiilor de specialitate (singurele care decid în propunerea pentru alegerea unor noi membri de înaltă calitate) le revine principalul rol în acest sens. În ultimul timp, au fost primiți în Academia Română mai mulți membri tineri. În alte țări (Austria, Olanda, Germania etc) s-au creat așa-numite „academii tinere“, anexe ale academiilor tradiționale, care primesc tineri cercetători cu performanțe deosebite, cu vârsta până la 45 ani, din care se vor recruta viitorii academicieni. Există și inițiativa creării unei „Academii Europene de Tineret“. Urmărim cu atenție această idee.
– S-a discutat mult despre patrimoniul Academiei Române, și în mass-media au apărut unele articole critice, chiar răuvoitoare. Care este, în linii generale, situația reală a patrimoniului, despre care unii spun că ar fi „imens“?
– Patrimoniul recuperat este important, dar încă nu a adus Academiei venituri extraordinare. Unele proprietăți (de exemplu muzeele) implică mai mult cheltuieli decât câștiguri. Este o exagerare să credem că se pot obține venituri „imense“ pe această cale. Mai importante sunt (din punctul de vedere al magnitudinii lor) finanțările din surse europene pe bază de competiție, iar aici putem vorbi deja de milioane de euro câștigate prin unele proiecte. Averea Academiei este încă departe de șansa de a oferi asemenea sume.
– În ce fel va fi valorificat acest patrimoniu?
– Patrimoniul trebuie valorificat rațional și inteligent pentru satisfacerea nevoilor Academiei. Sunt clădiri de reabilitat, este nevoie de aparatură, de asigurarea surselor de documentare științifică (foarte costisitoare), de sume pentru premii, burse etc.
EVENIMENT
În ziua de 21 aprilie, ora 11.00, în aula Academiei Române, va avea loc ședința festivă organizată cu prilejul publicării ultimului volum (37) din „Dicționarul – tezaur al limbii române“.
Program
* Acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române;
* Acad. Marius Sala, vicepreședinte al Academiei Române, redactor responsabil al „Dicționarului – tezaur al limbii române“;
* Acad. Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură;
* Dr. Monica Busuioc, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“ din București;
* Dr. Elena Comșulea, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu“ din Cluj Napoca;
* Dr. Gabriela Hagea – Institutul de Filologie Română „Al. Philippide“ din Iași.
