Un proiect de interes național
Academia Română, instituție emblematică pentru știința și cultura noastră, a avut inițiativa construirii „Panteonului României“, și la 8 iulie 2009 s-a constituit Fundația cu același nume, organizație nonprofit având misiunea să coordoneze derularea acestui proiect de interes național. Zilele trecute, în Aula Academiei Române a avut loc o întâlnire a membrilor Academiei Române cu personalități din viața culturală, științifică și economică privind Proiectul construirii Panteonului României, unde, cum afirma acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, urmează să se onoreze „meritele și activitatea celor care au slujit patria în mod deosebit, celor care și-au sacrificat viața pentru țară, care, de-a lungul timpului, au făcut ceva important pentru știința și cultura românească“. Un asemenea memorial ar fi trebuit de mult să-și găsească locul cuvenit în Capitală, însă cum omul e mereu „sub vremi“ a fost trecut cu vederea sub impactul altor probleme mai importante. Și acum, Proiectul Panteonului României va fi o sarcină dificilă, de-ar fi să amintim doar că suntem în plină criză, însă nu imposibilă, iar Academia Română a și inițiat primele demersuri. Ideea acestui Proiect a fost bine primită de numeroase personalități ale vieții noastre științifice, culturale-artistice, de casa regală și de reprezentanții Bisericilor Ortodoxă și Catolică. Președintele Academiei a precizat și etapele care se vor parcurge: de la stabilirea amplasamentului, competiția pentru proiect, construcția propriu-zisă până la recepția finală. Va fi formată o comisie de specialiști care va alege, pe baza propunerilor venite din surse competente, cine să fie onorat în acest Panteon.
Pr. prof. Florin Șerbănescu, consilier patriarhal, a transmis cuvântul de binecuvântarea al PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. „Un proiect de o asemenea anvergură nu poate decât să fie salutat de Biserica Ortodoxă Română ca o firească inițiativă menită să fundamenteze, o dată în plus, conștiința poporului, bine știind că valoarea și trăinicia unui popor este negreșit pusă în valoare prin cunoașterea valorilor și tradițiilor lui. Va fi o construcție simbolică și va aduce un mesaj al demnității noastre ca popor.“ Împreună cu un alt proiect emblematic, Catedrala Mântuirii Neamului, Panteonul României, ca două construcții surori , au o aceeași încărcătură de semnificații din punctul de vedere a spiritualității noastre. ÎPS Ion Robu, Arhiepiscop al Bisericii Catolice, membru de onoare al Academiei Române, a amintit că generațiile care ne preced rămân alături de noi, deoarece „Națiunile sunt făcute de oameni, de gândul și fapta unor oameni de a căror nume, de a căror imagine, de a căror operă și acțiune depinde cursul unei istorii pe care noi avem datoria să nu o lăsăm să moară, să nu îngăduim să se piardă în uitare“. Construcții cum va fi și Panteonul „sunt adevărate depozite ale memoriei… un loc de întâlnire a trecutului cu prezentul, un spațiu al identității“. Desigur, drumul este lung, dar „trebuie să-l parcurgem, și Biserica Catolică susține acest Proiect și-l binecuvântează“. Drumul este lung, însă, afirma acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române: „Este de datoria noastră, poate astăzi mai mult decât oricând, pentru că acest Panteon va fi o cinstire a celor care nu mai sunt și care reprezintă trecutul acestui neam, dar va fi și un îndemn pentru generațiile noi de a fi asemenea înaintașilor care și-au dat viața, uneori sângele, și-au închinat activitatea pentru ca România să existe, ca românii să ocupe un loc pe care îl consider drept în lume“.
În alocuțiunea sa, acad. Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române, a subliniat că „România și-a construit marile instituții statale, dar nu a reușit să construiască cei trei mari pilaștri ai spiritualității. Primul, Ateneul care susține știința și cultura a fost realizat. Al doilea, Catedrala Mântuirii Neamului a început să se construiască. Cel de al treilea este Panteonul, unde să găsească liniștea și împăcarea toți eroii și personalitățile reprezentative ale spiritualității noastre este o idee care trebuie susținută“. Au și fost făcute primele demersuri – au avut loc mai multe întâlniri cu Ordinul Arhitecților, cu primarul general al Capitalei privind alegerea locului viitoarei construcții, foarte probabil în spațiul dintre Casa Academiei și Senat. Și cea mai grea întrebare: Cum se va realiza? „Așa cum au făcut înaintașii noștri când au construit Ateneul, când fiecare a dat «un leu pentru Ateneu». Nu ne gândim să apelăm la bugetul statului, dar fiecare, după posibilități, să dea «de la un ron la un milion pentru Panteon»“. Realizarea acestui Proiect, împreună cu Catedrala Mântuirii Neamului, este necesară pentru că „numai așa înaintașii noștri vor putea dormi liniștiți… iar copiii noștri vor putea vedea că există un loc al armoniei naționale“.
Prof. dr. Radu Ciuceanu, director al Institutului de Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, vicepreședinte al Fundației Panteonul României, a propus ca acest Proiect, „o operă deloc ușoară în timpuri grele“, să fie privit ca „o replică și un refuz al indiferenței și nepăsării epocii noastre“. Eventualilor sceptici le-a fost amintit exemplul francez când în vremurile cele mai grele ale Revoluției sau ale campaniilor napoleoniene s-au ridicat monumente și instituții reprezentative. Cât despre finanțarea Proiectului, Radu Ciuceanu a reamintit exemplul ctitoriei Ateneului Român, „Când mari latifundiari și burghezia română, atât cât se înfiripase după Războiul de Independență, alături de țărănimea truditoare, au contribuit în mod responsabil la ridicarea de iznoavă a acestei catedrale a culturii naționale“. Au fost amintiți, cu o cuvenită cinstire, cei trei fondatori ai Ateneului – Constantin Exarcu, V.A. Urechia și Nicolae Kretzulescu, primul dăruind întreaga sa avere. Oare astăzi apelul lansat de Fundația Panteonul României va avea o audiență și adeziune asemănătoare? Întrebare cum nu se poate mai îndreptățită dacă ținem seama de condițiile socio-economice și de mentalitatea consumatoristă a timpului nostru. Academia Română și-a asumat riscul de a adresa acest apel întregii societăți cu hotărârea ca și în cazul în care va „întâmpina obstacole, rezerve și refuzuri să meargă înainte în convingerea că nimic durabil nu se ridică fără efort și perseverență“.
Inițiativa construirii Panteonului României se înscrie în logica de a fi a Academiei Române, instituție de consacrare și de cercetare științifică, în a cărei activitate au fost mereu îngemănate cinstirea trecutului și crearea viitorului. Asemenea unui compendiu de istorie, având pe frontispiciu înscris, după monumentul francez, „Marilor oameni, patria recunoscătoare“, Panteonul va aminti pentru totdeauna că o țară care nu-și cunoaște istoria și nu învață din ea nu are viitor.
Precizare cu privire la poziția Academiei Române față de proiectul Roșia Montană
1. Prezidiul Academiei Romåne reconfirmă poziția exprimată anterior cu privire la caracterul inacceptabil al proiectului de exploatare a aurului din Munții Apuseni, proiect care în forma actuală nu asigură dezvoltarea durabilă a zonei, periclitează mediul și patrimoniul istoric și arheologic.
2. Membrii „Grupului independent pentru studiul patrimoniului Roșia Montană“ nu reprezintă Academia Romånă și participă în calitate de persoane individuale. Ne exprimăm speranța că în concluziile lor vor respecta principiile eticii potrivit cărora cercetătorul este obligat să prezinte corect și imparțial rezultatele investigațiilor sale, indiferent cine le finanțează.
1 martie 2011
