Convorbire cu prof. Constantin Ionescu Târgoviște, membru corespondent al Academiei Române, președintele Asociației Medicale Române
Congresul anual al Asociației Medicale Române a cuprins într-o alcătuire simfonică cinstirea înaintașilor și promovarea tinerilor doctoranzi uniți de preocuparea constantă pentru cele mai acute probleme ale patologiei contemporane. Spre o mai bună înțelegere, să începem cu o prezentare a incidenței bolilor metabolice și cardiovasculare în țara noastră.
Înainte de a răspunde, vreau să menționez că Asociația Medicală Română este cea mai veche asociație medicală din România și a treia ca vechime din Europa. Ea a fost înființată în 1857 de medicii (ulterior profesorii) Nicolae Krețulescu și Gheorghe Polizu, membri ai Academiei Române, și de Carol Davila. Acesta este motivul pentru care ședința de deschidere a acestor congrese anuale, în care sunt decernate și premiile Asociației Medicale Române, se desfășoară în aula Academiei.
Revenind la întrebare, prevalența bolilor metabolice (care includ obezitatea, sindromul metabolic și diabetul) afectează mai mult de jumătate din populația adultă a României. Ea se asociază frecvent cu patologia cardiovasculară, de unde și termenul utilizat în prezent de "patologie cardiometabolică".
– Care sunt cauzele creșterii prevalenței acestor maladii?
– Cauzele sunt multiple și sunt legate de stilul modern de viață. Acest stil de viață include, în primul rând, scăderea gradului de activitate fizică și creșterea aportului caloric, care împreună induc excesul ponderal, obezitatea, iar în final sindromul metabolic și diabetul zaharat. O altă cauză la fel de importantă este că prin intermediul alimentelor sunt introduse în corpul uman numeroase substanțe chimice utilizate în industria alimentară, uneori în cantități excesive, care pot influența transcripția unor gene și pot media tulburările metabolice menționate. La aceasta se adaugă consumul unor cantități enorme de băuturi "răcoritoare", care în marea lor majoritate nu sunt produse din fructe, ci sunt realizate prin asocierea unor substanțe chimice pentru a da o culoare și un gust care să stimuleze utilizarea lor. Din păcate, sunt persoane care consumă 1-2 sau mai mulți litri pe zi din aceste băuturi. Or, trebuie spus că, odată cu ele, sunt introduse în organism cantități mari de substanțe chimice cunoscute sub termenul generic de E-uri, un termen care nu este în mod automat peiorativ, întrucât unele dintre aceste substanțe sunt vitamine sau compuși alimentari naturali. Totuși, majoritatea lor sunt substanțe chimice care dau culoarea, gustul băuturii sau menținerea lor într-o stare consumabilă.
– La Congres a fost lansat Programul național pentru prevenirea și combaterea patologiei metabolice și cardiovasculare, pe care l-aș așeza sub genericul unuia dintre puncte: "Dreptul la sănătate – componentă a drepturilor omului". Care sunt obiectivele acestui Program?
– Este un program ambițios care vizează controlul tuturor factorilor din societatea modernă care sunt implicați în deteriorarea stării de sănătate. Aceștia sunt aerul, apa, solul, vegetația (incluzând toate produsele alimentare de origine vegetală), fauna (incluzând aici toate produsele de origine animală), prelucrarea, distribuirea și în final comercializarea acestor produse. În program se pornește de la ideea că între dezvoltarea economică bazată pe profit și sănătatea omului au apărut divergențe majore care trebuie atenuate printr-o legislație corespunzătoare. Avem pe masa de lucru "Legea alimentului", care ar trebui să funcționeze și la noi așa cum funcționează în alte țări. Este prevăzut ca Programul să înceapă printr-o evaluare a stării de sănătate a populației și o monitorizare periodică a acesteia cu scopul identificării eficienței intervențiilor noastre și a tendințelor înregistrate în evoluția patologiei.
– Detaliind, cum este concepută Legea Alimentului, corelată cu cercetările din domeniul alimentației și bolilor metabolice?
– Legea Alimentului trebuie să cuprindă toate reglementările privind aprobarea și controlul calității produselor alimentare comercializate pe piața românească. Ele trebuie să poarte inscripționarea privind compoziția în principii nutritive și componentele chimice utilizate în pregătirea lor. În Legea Alimentului trebuie prevăzută și posibilitatea controlului produselor alimentare din punct de vedere al conținutului inscripționat pe produs. Totodată, fiecare produs va trebui inscripționat vizibil dacă este obținut prin modificarea genetică a plantelor sau a animalelor. De altfel, "organismele modificate genetic" au făcut obiectul unei comunicări și unor discuții ample pe această temă. S-a subliniat necesitatea unei monitorizări prospective a utilizării acestor alimente și a efectelor lor asupra omului.
– Care ar fi costurile și cum concepeți desfășurarea acestui Program?
– Așteptăm de la Secția Economică a Academiei Române evaluarea costurilor programului și în momentul când acesta va fi completat cu piesele care în momentul de față lipsesc vom demara aplicarea împreună cu Secția de Științe Agricole și Silvice, condusă de acad. Cristian Ioan Hera care și-a arătat disponibilitatea de a participa la acest proiect.
– În ce condiții un asemenea Program va contribui în mod real la ameliorarea stării de sănătate a populației?
– Încă de acum 6 luni, când demaram acest proiect, au fost identificate instituțiile care trebuie să contribuie la conceperea și desfășurarea lui. Acestea sunt: Instituția Prezidențială; Casa Regală; Guvernul României cu toate ministerele sale; Parlamentul României, Ministerul Educației și Cercetării, Academia Română, Academia de Științe Medicale și institutele sale, Academia de Științe Medicale și instituțiile sale, Asociația Medicală Română cu toate Societățile de specialitate, Universitățile din România (Academia de Științe Economice), Biserica, Societatea civilă, mass-media. Toate aceste componente sunt importante, dar vehiculul final de educare a populației este, în mare parte, mass-media. Aici credem că este nevoie de o reformă morală vizând renunțarea la beneficiile pe care le aduce promovarea unei alimentații nesănătoase prin numeroasele reclame care se intercalează obsesiv. Știm că nu este o decizie ușoară, dar nici una imposibilă.
¥ Programul național de prevenire și combatere a patologiei metabolice și cardiovasculare pornește de la constatarea că între dezvoltarea economică bazată pe profit și starea de sănătate a populației au apărut divergențe îngrijorătoare, care trebuie atenuate printr-o legislație corespunzătoare.
¥ Programul va începe cu o evaluare a stării de sănătate a populației, urmată de o monitorizare periodică pentru a vedea eficiența intervențiilor și noile tendințe în evoluția patologiei.
¥ E necesară și la noi în țară o "Lege a alimentului", care să cuprindă reglementări privind aprobarea și controlul calității alimentelor comercializate pe piață.
