Joi, intr-o zi in care ningea ca in felicitarile de Craciun ale bunicilor nostri, Institutul Francez din Bucuresti a prilejuit iubitorilor operei o intalnire cu soprana romana de renume international Angela Gheorghiu. Prezenta ei s-a datorat proiectiei de ieri a filmului Tosca, in premiera in Romania, pelicula realizata de regizorul francez Benoit Jacquot, a carei noutate consta in faptul ca este o creatie cinematografica, si nu o opera filmata.
Nascuta la Adjud, Angela Gheorghiu a absolvit Conservatorul din Bucuresti in 1990. Doi ani mai tarziu, debuta la Covent Garden, unde avea sa faca si prima sa inregistrare live si pe video cu La Traviata. De atunci a fost solicitata in permanenta de marile scene lirice ale lumii. A fost Mimi din Boema, Liu din Turandot, Micaela din Carmen, Suzel din L*amico Fritz, Zerlina din Don Giovanni, Manon, Julieta. Dupa primul contract cu Decca pentru cateva inregistrari – La Traviata, L*Elisir d*amore, La Boheme si recitalurile Arii, Eroine verdiene si My World – au urmat albumul Duete si Arii, la EMI Classics, cu Roberto Alagna si Orchestra Operei Covent Garden, La Rondine de Puccini, o raritate discografica, rasplatita cu doua -Gramophon Awards-, doua premii -Diapason d*Or-, premiul belgian -Cecilia-, premiul -Deutsche Schallplattenkritik-, premiul revistei italiene -Musica e Dischi- si -USA Critics Award-. Discografia sa este impresionanta. Primul album solo, Casta Diva, a fost lansat in luna iunie a anului trecut, iar in august 2002 a urmat Il Trovatore. Ambele au fost primite cu elogii de critica, iar in 2001, Classic Brit Award i-a acordat distinctia Femeia Anului.
Cea mai vibranta Tosca
Filmarile pentru Tosca au inceput in anul 2000, coloana sonora, editata in noiembrie 2001, bucurandu-se de o critica elogioasa. Pelicula este semnata regizoral de francezul Benoit Jacquot, iar producatorul este binecunoscut cinefililor: Daniel Toscan du Plantier, cel caruia i se datoreaza, de exemplu, si Don Giovanni. Echipa numara trei solisti exceptionali: soprana Angela Gheorghiu – Tosca, tenorul Roberto Alagna – Cavaradossi si basul Ruggero Raimondi – Scarpia. Alaturi de ei, Orchestra si Corul de la Royal Opera House Covent Garden, sub bagheta renumitului dirijor Antonio Pappano.
Cele mai elogioase critici se refera la prezenta sopranei Angela Gheorghiu. -Este una dintre cele mai vibrante interprete ale rolului Tosca… Frumusetea si pasiunea Angelei Gheorghiu sunt ideale pentru Tosca, ingemanand calitatile Mariei Callas si ale Renatei Tebaldi-, scrie revista americana -Opera News-. Comunicarea intre -duo-ul sot si sotie, Roberto Alagna si Angela Gheorghiu, este mai vie ca niciodata pe marele ecran, unde amandoi joaca fara efort in fata aparatului de filmat. Fac un parteneriat teribil, mai curand sustinandu-se reciproc decat concurandu-se, dovedind calitati de adevarati interpreti-, nota -Financial Times-. -Angela Gheorghiu este una dintre cele mai importante soprane din zilele noastre-, afirma -Sunday Telegraph-, iar -Opera News- concluzioneaza: -Angela Gheorghiu are potentialul necesar pentru a fi prima donna a noului secol-.
Pentru soprana, filmul Tosca a fost o provocare: -Simt ca este momentul sa fac o noua Tosca-, declara ea, ajungand la concluzia ca -Tosca marcheaza o perioada noua in viata mea-.
Din pacate, prezenta la Bucuresti, in aceste zile dinaintea Craciunului, nu a insemnat si un concert, asa cum parea stabilit. Marea artista ni l-a promis pentru anul viitor, impreuna cu Roberto Alagna. Anul viitor, care pentru ea incepe cu spectacolul Faust de Gounod la Metropolitan, in care pregateste I Pagliacci la Covent Garden si are in vedere rolurile principale din Luisa Miller, Adriana Lecouvreur, Lucia di Lamermoor, La Sonnambula, Lucrezia Borgia, Simon Boccanegra.
I-am solicitat Angelei Gheorghiu un scurt interviu pentru cititorii ziarului -Curentul-.
Imi doresc sa am si maine ceea ce am astazi
– Exista in relatia artist – regizor vreo deplasare de accent de la scena lirica la film?
– Nu pot vorbi despre experienta mea de acum cu Benoit Jacquot, pentru ca nu am lucrat niciodata cu el in teatru. Nu a facut niciodata opera pana acum. Este primul lui proiect operetistic. Ce mi-a putut cere in film bineinteles ca este putin diferit fata de evolutia scenica. Pe scena sunt alte reguli. Suntem sclavii partiturii si ai unui text precis si acolo timpul nu se mai intoarce. Regizorul nu mai are nici o putere. Cand a inceput spectacolul, munca lui s-a terminat de mult.
– Criticii v-au considerat cea mai senzuala Tosca din ce s-au facut pana acum, datorita capacitatii de imbinare a calitatilor vocale cu expresivitatea scenica. Instrumentul dumneavoastra principal este totusi glasul. Exista vreo dificultate in armonizarea acelor laturi ale evolutiei in spectacol?
– In film exista o prelugire a momentului scenic. Aceeasi secventa se poate relua astazi, maine, peste inca o zi. Pentru a pastra forta expresiva trebuie sa fii tot timpul prezent. Nu-ti poti permite nici un moment de relaxare, nici macar o privire aruncata intr-o parte, nici macar o secunda in care gandul tau sa nu fie acolo. Dar acest lucru nu mi s-a parut o dificultate. Am incercat de fiecare data sa fiu prezenta cu corpul, cu firea mea, cu totul. Este nevoie de o concentrare maxima.
– La o premiera de opera, sunteti pe scena. Cum e sa va vedeti la o premiera de film?
– Cand am vazut prima oara Tosca am fost socata. Am fost impresionata de faptul ca am reusit. Nu m-am indoit niciodata, in canto, ca voi ajunge unde am ajuns. Prezenta mea in film este insa mult mai bogata, mult mai legata de noroc, daca vreti. M-am simtit foarte onorata de faptul ca m-a vazut cineva si a dorit sa faca un film cu mine. Producatorul m-a vazut intr-un spectacol cu Traviata la Paris si mi-a spus: -Tu esti Tosca. Trebuie sa faci Tosca!-. Deci, ideea a pornit de la artist. Asta mi-a dat curaj, dar a insemnat si o raspundere enorma.
– Un foarte mare artist, peste tot in lume, se reprezinta in primul rand pe sine. Va simtiti, din cand in cand si un reprezentant al tarii de origine?
– Totdeauna. Nu pot sa gandesc altfel. Nu exista un concert al meu, in discuri sau pe scena, fara muzica romaneasca. Vorbesc intotdeauna despre Romania, nu-mi place expresia -am plecat din Romania-, pentru ca nu am plecat, de fapt, niciodata. Ma duc, ma intorc, sunt un artist care circula in mod firesc in lume pentru a-si face profesia. Ma consider mai mult decat un ambasador al muzicii romanesti, uneori sunt chiar un revolutionar al ei. Am inregistrat la Londra, pentru Decca, un disc intitulat Misterium, unde am orchestrat muzica religioasa ortodoxa. Vreau ca si in biserica ortodoxa sa ajunga instrumentele. Ele sunt facute de Dumnezeu ca sa fie folosite de catre oameni si trebuie sa imbogatim muzica vocala. Am adus atunci corul Madrigal care a cantat cu mine. Acum doua saptamani am realizat un concert la Dresda, pentru ZDF, in care am cantat piese romanesti impreuna cu Corul Operei din Dresda, care a invatat romaneste pentru a putea interpreta aceasta muzica. Chiar au construit o toaca din lemn. Mi se pare ca occidentalii trebuie sa cunoasca si muzica tarilor din Est, iar eu reprezint Romania. Nu suntem de vina nici noi, nici ei ca nu cunosc aceasta cultura, care nu este mai putin valoroasa decat aceea din Vest.
– Dintre scenele mari ale lumii pe care ati cantat, care va atrage cel mai mult?
– Am un sentiment special pentru Londra, fiindca evenimente importante din viata mea personala si din cariera mea artistica s-au petrecut acolo, dar oriunde ma duc imi place sa descopar un alt oras, alt teatru, alti oameni. Imi place sa plec si sa revin.
– Dintre locurile din Romania in care ati cantat, va aduceti aminte de vreunul cu mai multa placere?
– Da. Mi-aduc aminte de Teatrul Mic, unde, pe vremea studentiei mele, Iosif Sava a realizat emisiuni si spectacole valoroase, in care, in afara de muzica, se dansa, se spunea poezie. Era stabilita o tema, de obicei. Mi-aduc aminte de una dintre ele: Verdi – Dumas. Era o legatura extraordinara intre dans, poezie si muzica. Acolo am intalnit, pentru prima oara, foarte multi artisti.
– Ce inseamna, de fapt, viata unei Dive?
– Diva nu este un fel de Casta Diva sau o persoana plina de ifose, care cere lucruri ce nu se pot rezolva. Cred ca darul meu vine de la Creator si cu el servesc oamenii. Simt ca, probabil, se foloseste de mine pentru a da sentimente de iubire, de visare, de liniste, de excitatie morala… Cred ca toate acestea fac corp cu un om care este ales de Dumnezeu.
– Ce va doriti in viitorul apropiat?
– Sa continuu ce am inceput, cu la fel de multa ardoare si pasiune. Imi doresc sa am si maine ceea ce am astazi.
