În anul 1978, pe baza unei Hotărâri a CC al PCR, fondul de documente istorice al Bibliotecii Academiei Române a fost luat de Arhivele Naționale ale României. După 1989 au fost făcute mai multe demersuri pentru repunerea în drepturi, însă păreau a fi făcute în zadar. Asta până în anul 2010, când în temeiul Legii nr. 189 din 14 octombrie, s-a procedat la retrocedarea acestui fond de documente reținut în mod abuziv de Arhivele Naționale ale României. Așa au revenit proprietarului de drept, Biblioteca Academiei Române, și preluate de Serviciul de Manuscrise – Carte rară pe parcursul anului 2011. Gabriela Dumitrescu, șef al Serviciului de manuscrise – Carte rară, precizează că fondurile generale ale acestui Serviciu sunt organizate în patru mari colecții – Manuscrise, Documente istorice, Arhive și Corespondență, Cărți vechi și rare. Ele au fost „constituite în spiritul ideii de reflectare a culturii și științei românești în context sud-european și universal, indispensabile pentru cunoașterea istoriei acestor meleaguri, mărturii peste timp ale continuității istorice și culturale a românilor”. Fondul restituit cuprinde 345.052 de documente istorice rânduite în 1996 de pachete, 610 documente istorice cu peceți de hârtie, 172 documente istorice sub formă de suluri, toate inventariate, cotate și fișate. A fost recuperată și Arhiva Casei Comerciale Constantin Hagi Pop ( compusă din 362 de mape, 143.797 documente și 410 registre) descoperită de Nicolae Iorga, deosebit de interesantă pentru studierea relațiilor comerciale din sec. XVIII. Este un binevenit act de recuperare, cu atât mai mult cu cât majoritatea documentelor au fost donate Academiei, unele încă de la înființare. Acum, aceste documente sunt păstrate „exact în depozitul de unde au plecat”, împreună cu alte sute care au fost achiziționate după 1979 și vor fi la dispoziția cercetătorilor.
Din tezaurul cancelariilor voievodale românești
La timpul cuvenit s-a consemnat că, la 4 aprilie, de Ziua Academiei Române, a fost deschisă, în Sala „T. Pallady” expoziția „Din tezaurul cancelariilor voievodale românești”, Expoziția cuprinde un număr considerabil de hrisoave, cărți, porunci domnești emise de cancelariile domnitorilor din Țara Românească și Moldova, o adevărată inițiere în viața socială și politică a acelor timpuri, actele având o structură prestabilită, în timp ce formele sunt diferite în funcție de genul documentelor. Sunt documente care au fost emise de Alexandru cel Bun, Ștefan cel mare, Duca Vodă, Matei Basarab, Vasile Lupu, Grigore Ghica, Alexandru Ipsilanti, Nicolae Constantin Caragea, Mihail Constantin Șuțu, Alexandru Constantin Moruzi, Gheorghe Dim. Bibescu, Barbu Dim. Știrbei, Constantin Movilă, Eustație Dabija, Grigore Ioan Calimachi, Ioan Sturdza, Mihai Grigore Sturdza și Grigore Alexandru Ghica. Cum spunea la deschidere, acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, toate poartă, dincolo de pergamente și litere, „sufletul unui neam, viața unui popor, frământările, greșelile și biruințele lui”. De aceea este necesar să privim înapoi, să cunoaștem cum au trăit cei fără de care nu am fi ajuns unde suntem astăzi. Într-adevăr, e de mare folos „să te uiți înapoi, ca să vezi mai bine prezentul”, să-l înțelegi și să proiectezi adecvat viitorul. Acad. Florin Filip, directorul general al Bibliotecii Academiei Române, consideră că, deschisă de Ziua Academiei Române, expoziția este și o sărbătorire, anume a întoarcere acasă a unor bogății până nu de mult înstrăinate. Se vor face toate cele necesare ca să existe și o variantă electronică a acestor documente care să poată fi accesată de cei interesați. Pentru prof. univ. Gabriel Ștrempel, membru de onoare al Academiei Române, director onorific al Bibliotecii, acest fond este cel mai prețios și de acum înainte vor putea fi cercetate de specialiști care, astfel, vor îmbogăți cu noi pagini istoria noastră.
A trecut mai bine de un deceniu de la aceasta „recuperare” si s-au vazut intre timp „beneficiile” ei: documentele istorice sunt muuuult mai greu accesibile la Academie decat erau la Arhivele Nationale, iar cercetarea istorica este astfel ingreunata, in conditiile in care documentele istorice despre spatiul romanesc, create dupa jumatatea secolului 17, sunt inca nepublicate ! Iar acestea de la Academie nu sunt nici macar inventariate, catalogate – asa cum probabil ar fi fost pana acum, daca ramaneau la Arhivele Nationale. A fost o mare eroare a autoritatilor aceasta retrocedare. Istoria si identitatea romaneasca aveau mai mult de castigat daca nu se petrecea, caci valorificarea si publicarea informatiilor istorice din aceste documente ar fi fost azi mai avansata, daca ele ar fi ramas la Arhivele Nationale. Aceasta pentru ca regulile Academiei sunt prohibitive, din moment ce institutia nu are personalul necesar gestionarii acestei colectii, si scoaterii la lumina a informatiilor din ea. Sa nu mai zicem despre digitizare (macar scanarea registrelor cu titlurile/rezumatele documentelor, pe pachete, care trebuia de mult facuta) si valorificare online – element atat de esential, pentru cunoasterea si protejarea acestor valori !
Rusine, Academia Romana ! Ati confiscat pt amorul propriu niste comori identitare si le ascundeti efectiv, intarziati digitizarea si cunoasterea lor, periclitandu-le totodata si siguranta ! Doamne fereste de vreun incendiu sau alt dezastru oricand posibil, ca documente alea sunt unice, inconstientilor, si oricand puteti deveni ucigasii istoriei nationale, cata vreme nu le-ati scanat sau macar fotografiat… Si mai practicati si tarife prohibitive pentru fotografierea lor la studiere, de catre cercetatori ! Sunteti probabil cea mai josnica si indolenta Academie din statele UE…