Vineri s-a deschis la Pavilionul de Expozitii din Paris cea de-a 23-a editie a Salonului Cartii din capitala Frantei, organizat de Ministerul Culturii si Comunicatiei, Ministerul Afacerilor Externe, Centrul National al Cartii si SFB *93, asociatia pentru promovarea literaturii Tarilor de Jos, sub egida Sindicatului national al Editorilor, intre 21 si 26 martie. Inaugurarea oficiala a avut loc, de fapt, joi seara, onorurile fiind facute de primul ministru al Frantei, Jean-Pierre Raffarin, insotit de ministrul culturii, Jean-Jacques Aillagon.
Participa, anul acesta, peste 2.000 de autori acoperind toate genurile, de la roman la literatura politista, de la eseu la poezie, cartile lor fiind publicate de aproximativ 1.200 de editori. Invitatul de onoare al acestei editii este Flandra si Tarile de Jos, al caror pavilion poarta numele Farurile Nordului, adapostind volumele a 56 de autori flamanzi si olandezi. Cosmopolivres (Satul International al literaturii) cuprinde 300 de editori din 25 de tari. Noutatea acestui an o constituie un spatiu dedicat cinematografului, in care organizatorii incearca sa evidentieze legaturile dintre cele doua arte prin dezbateri, lecturi si proiectii de filme. Ca si in alti ani, exista o sectiune a Benzilor desenate, in care surpriza este data de expunerea atelierului peliculelor Asterix, ca si de expozitiile Decalogului, Yakari si Staedtler despre Muntele Saint-Michel. Sunt trecute in revista sub titlul Thierry Mugler Parfums, Stele BD. Sectiunea Romanului politist, propune, dincolo de obisnuitele manifestari ale unui Salon, doua concursuri destinate tinerilor, care vor putea astfel sa castige carti. FNAC (Targul National de Arta contemporana) organizeaza Cafeneaua Utopiilor, in cadrul careia se vor desfasura 18 dezbateri dedicate acestui subiect, la care sunt invitati filozofi, politicieni, sociologi, oameni de stiinta, scriitori. Sa amintim si Careul Artelor, in care sunt prezentate carti de istoria artei si au loc mese rotunde cu artisti si editori de carte de arta, sectiunea Satul teatrului, care gazduieste si reprezentatii, fie lectura, fie chiar spectacol, sectiunea Tineret, la care, in fiecare zi, sunt prevazute intalniri cu autori si ilustratori de carte. Forumul este locul in care autori si jurnalisti vor discuta despre actualitatea literara, iar la Barul Stiintelor, se intalnesc specialisti ale caror lucrari au fost publicate de editurile stiintifice, medicale sau tehnice. Marele absent al acestei editii este Multimedia, care in ultimii doi ani era vedeta salonului. Desigur, activitatile numerice ale editorilor vor fi prezentate la diferite edituri, dar nici o societate de profil nu a rezervat un stand. Invitatul de onoare de anul trecut, Italia, a revenit in forta si la aceasta editie, pavilionul ei fiind inaugurat de subsecretarul de stat pentru bunuri si activitati culturale, Nicola Bono, printre autorii prezenti numarandu-se Alessandro Barbero, Alain Elkann, Giuseppe Montesano, Emanno Rea.
Doua elemente mai putin convenabile umbresc Salonul: masurile sporite de securitate, care duc chiar la controlul gentilor la intrare si, fenomenul nu este inedit, Salonul literaturilor pirat, deschis in trei locuri diferite, Halle Saint-Pierre, Galerie EOF si La Maroquinerie, la care participa in jur de 50 de case mici de editura.
Din programul primelor zile spicuim o dezbaterepe tema Imigrare/Integrare: Privire de scriitor, o intalnire dedicata bicentenarului mortii lui Choderlos de Laclos, intitulata Cand autorii se ocupa de secolul XVIII, la care au participat Christiane Baroche si Chantal Thomas, Noul val in teatru: dramaturgia contemporana din Tarile de Jos. De altfel, cele mai multe manifestari s-au oprit asupra literaturii belgiene si olandeze. Pavilionul Tarilor de Jos gazduieste o librarie si are un vast program de intalniri cu cei 56 de scriitori sositi la Paris si acordari de autografe. Se afla printre ei dramaturgul de reputatie internationala Jan Fabre, ca si ilustratorul Benoit, romancieri a caror opera a fost frecvent tradusa in alte limbi – Hella Haasse sau Harry Mulish -, candidatul la Premiul Nobel, Hugo Claus sau Cees Nooteboom. Simbolic, pavilionul invitatei de onoare, aflat in imensul hol 1 al pavilionului de expozitii, este marcat de un far.
Romania este prezenta la Salonul de Carte de la Paris cu un stand national, de 36 de metri patrati, in care sunt expuse volume editate intre 2001 si 2003 de peste 40 de edituri. Cele aproximativ 500 de titluri sunt grupate tematic – dictionare si enciclopedii; literatura romana clasica si contemporana; critica literara; literatura pentru copii; arte; stiinte socio-umane; literatura universala etc. – numele editurilor participante putand fi aflate numai din catalog (Editura Academiei, Univers enciclopedic, Polirom, Hasefer, Paralela 45, Grupul Editoriasl All, Fundatia culturala romana, Meridiane, Nemira etc). Conceptia grafica a standului apartine specialistilor Muzeului National de Arta Contemporana si vizeaza crearea unei imagini cat mai ample asupra culturii noastre, prin organizarea unei fotoexpozitii documentare ce evoca avangarda romaneasca (Ilarie Voronca, Victor Brauner), poezia romaneasca contemporana (Nichita Stanescu) si pe sculptorul Ion Irimescu, al carui centenar de la nastere a fost sarbatorit la sfarsitul lunii trecute. Cateva manifestari au creat ambianta vie necesara, unele dintre ele nefiind lipsite de interes chiar pentru publicul francez mai putin interesat de Romania. Sambata, acad. Eugen Simion si prof. dr. Basarab Nicolescu, membru de onoare al Academiei Romane, impreuna cu directorul Centrului Cultural Roman de la Paris, dr. Virgil Tanase, au prezentat opera poetului Nichita Stanescu, care ar fi implinit in 2003 70 de ani si de la a carui moarte se implinesc, tot in acest an, doua decenii. Ieri, scriitorul Dinu Flamand, redactor la Radio France International, si Pierre Drogi au prezentat volumele poetilor Virgil Mazilescu, Emil Botta, Nichita Stanescu si Horia Badescu in versiunea franceza semnata de Pierre Drogi, iar Ioan Adam, antologia multilingva La salle d*attente, de Horia Badescu. Prezentarile au fost urmate de o intalnire pentru autografe cu Pierre Drogi, pe volumele Aburi (Vapeurs) de Dinu Flamand, Peisaje verticale (Peisages verticals) de Horia Badescu si La salle d*attente. Maine, prof. dr. Valeriu Rusu va prezenta versiunea franceza a unei opere foarte speciale, Tziganiada de Ion Budai Deleanu.
Salonul Cartii a prilejuit cateva anchete realizate in Franta si Tarile de Jos privind gustul pentru lectura al publicului. Rezultatul n-a fost extrem de incurajator in tara-gazda a Salonului, unde, scrie -Le Figaro-, 44% dintre francezi nu cumpara de-a lungul unui an nici o carte si 39% n-au citit in ultimul an nici una. Cei la care practica achizitiei de carte sau a lecturii este cea mai scazuta sunt barbatii si provincialii. La polul opus, in Tarile de Jos, literatura -este o sarbatoare-, cifra de afaceri a pietei de carte reprezentand 1,5 miliarde de euro, pentru 12.000 de titluri noi si 5.000 de reeditari sau suplimentari de tiraj in anul trecut. Cat despre prezenta romaneasca, putem spune ca, fara a fi spectaculoasa – ar fi si greu in conditiile actuale -, este notabila prin selectia judicioasa, prin aspectul ingrijit – chiar daca un pic prea conservator -, prin incercarea de a stabili un dialog -in cunostinta de cauza- cu publicul si cu iubitorii sau profesionistii literaturii din Franta.
