Ziua Culturii Naționale
15 ianuarie, ziua în care s-a născut Mihai Eminescu, devenită prin lege Ziua Culturii Naționale, a fost inaugurată de Academia Română în cadrul unei manifestări organizate de Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă și Biblioteca Academiei Române. Propunerea ca ziua de naștere a lui Eminescu să fie Ziua Culturii Naționale aparține Secției de Filologie și Literatură, președinte acad. Eugen Simion, cum spunea acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, „nu putea fi aleasă o zi mai potrivită“. Încă de la înființarea ei, Academia Română a avut ca principală misiune promovarea culturii și științei naționale și internaționale, cultivarea și promovarea limbii și istoriei noastre, stimularea creațiilor de valoare, o misiune pe care și-a îndeplinit-o prin membrii săi și prin institutele sale. „Credem că, prin activitatea sa, Academia trebuie să fie garantul menținerii și promovării culturii naționale“, într-o lume în care „culturile naționale sunt supuse presiunii globalizării și fiecare națiune se străduiește să-și mențină identitatea prin păstrarea culturii sale“. În continuare, a fost citit mesajul transmis de Mircea Geoană, președintele Senatului României, în care, cu referire la Academia Română se apreciază că „reprezintă un spațiu de dezbatere colectiv, pentru că păstrează încă valori precum solidaritatea și cooperarea, pentru că reprezentanții ei au înțeles că, deși singuri sunt valoroși, împreună sunt cu adevărat puternici și reprezintă o forță a progresului“. Expunerile care au urmat, susținute de acad. Dan Berindei, acad. Marius Sala, acad. Valentin Vlad și acad. Eugen Simion au înfățișat, pe larg, contribuțiile oamenilor de știință și cultură români la îmbogățirea patrimoniului științei și culturii românești și universale. Sesiunea a fost prefațată de vernisarea expoziției „Donația lui George Oprescu“, la sala Th. Pallady a Bibliotecii Academiei Române.
Cel mai înalt for de știință și cultură
Întemeiată în 1867, Societatea Literară Română, devenită la prima ei sesiune Societatea Academică Română și, în 1879, Academia Română, „a avut de îndeplinit sarcini menite să asigure națiunii române înaintarea culturală și afirmarea ei în concertul culturilor lumii“, cum a subliniat acad. Dan Berindei. Prioritate au avut problemele modernizării limbii, la care s-au adăugat, încă din primele luni, cele „menite să reconstituie și să explice trecutul istoric al țării“. După o jumătate de deceniu, aria preocupărilor s-a extins prin înființarea Secției Științifice, a cărei activitate s-a diversificat, astfel încât, cu trecerea anilor, cercetarea științifică ocupă ponderea cea mai importantă în activitatea academică. După o trecere în revistă a realizărilor din domeniul istoriei și istoriografiei, acad. Dan Berindei a enumerat cercetările întreprinse după anul 1990, menționând Tratatul de Istorie a Românilor, „lucrare-bilanț, echilibrată și scrisă «sine ira et studio», reflectând realizările istoriografiei noastre și stadiul la care au ajuns cercetările“. În prezent și viitor, „Academiei Române, cel mai înalt for de știință și cultură, îi revine misiunea să contribuie la întreținerea conștiinței identitare a națiunii, prin activitatea și luările ei de poziție – străine de luptele politice curente, în care Academia nu se implică – la menținerea solidarității naționale și a demnității naționale“.
În alocuțiunea sa, acad. Marius Sala a subliniat că cele trei obiective ale Societății Literare Române – „de a stabili ortografia și de a elabora dicționarul general al limbii românești și gramatica – au fost realizate și continuă să stea în centrul activității lingviștilor“. Astfel, „Gramatica de bază a limbii române“, redactată de Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“ al Academiei Române, „pe lângă faptul că sincronizează gramatica limbii române cu descrierile celorlalte limbi europene, este o abordare făcută din perspectivă didactică, vizând modernizarea învățământului de toate gradele“. Misiunea elaborării dicționarului academic s-a făcut de-a lungul unui secol și jumătate și, finalizată anul trecut, cuprinde 175.000 de intrări – toate cuvintele limbii populare, regionalismele și termenii arhaici din textele vechi, cuvintele din literatura beletristică și termeni științifici – și urmează ca la fiecare cinci ani să fie redactate suplimente în care să fie incluse cuvintele noi intrate în limbă. La rândul ei, stabilirea normelor ortografice a parcurs mai multe etape, ultimele modificări fiind făcute în anul 1993. Evoluția societăți face să apară noi cuvinte după cum evoluția științei limbii se îmbogățește cu noi metode de analiză, ceea ce face „ca obiectivele propuse la înființarea Academiei să stea în centrul atenției noastre“.
Acad. Valentin Vlad a prezentat pagini din istoria științei românești, în care mari personalități, de odinioară și de astăzi, s-au înscris cu strălucire, fiind recunoscute pe plan mondial în mai toate domeniile – matematică, fizică, chimie, biologie, medicină, antropologie sau în științe tehnice – și a propus ca Institutul „Ana Aslan“ să treacă sub egida Academiei. În acest context, acad. Valentin Vlad a vorbit și despre necesitatea ca decidenții politici să se implice mai mult în sprijinirea cercetării științifice, ca rezultatele să fie la nivelul potențialului intelectual și creator al românilor.
„Expresia integrală a sufletului românesc: Eminescu“
Acad. Eugen Simion a asigurat că Ziua Culturii Naționale nu a fost gândită, cum s-a scris între altele, ca o reeditare a „Festivalului Cântarea României“, ci ca o zi de reflecție asupra a ceea s-a făcut, cum s-a făcut și, mai ales, ce trebuie să facem. Între „izbânzile culturii române“ din ultimii ani au fost amintite facsimilarea manuscriselor eminesciene, realizarea „Dicționarului General al Literaturii Române“, colecția de „Opere fundamentale“, din care au apărut 120 de volume din operele clasicilor noștri ș.a. Într-un timp al mondializării avem datoria să ne apărăm tradițiile noastre spirituale, pentru că „o națiune care nu are cultură, nu există în istorie“. În numele acestei datorii, a fost adresată Parlamentului propunerea înființării unui fond pentru editarea clasicilor. Scriitorul Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, a adus o veste bună – în Republica Moldova, 15 ianuarie este decretată „Ziua culturii naționale“: „Noi românii basarabeni voim să ne integrăm în spațiul european cu Eminescu“. Din intervenția deputatului Victor Socaciu am reținut: „România are nevoie de tot ceea ce înseamnă valoare și nu ne rămâne decât ca valorile să se strângă, să se solidarizeze în numele marilor proiecte naționale, să nu-și uite identitatea și, în primul rând, cultura“.
La sfârșit, un cuvenit moment Eminescu – actorul Dorel Vișan a recitat monologul lui „Decebal către popor“. Gândul ne-a dus la Nicolae Iorga, care, articolul „Expresia integrală a sufletului românesc: Eminescu“, scria „Tot ce avem de la Eminescu sunt fragmente ale unui geniu împiedicat de a pune în valoare imensele lui posibilități… O națiune crescută ca pentru Eminescu nu fusese cu putință; dar una prin dânsul și tocmai cu ajutorul acestora, ar veni să arate că el a fost și altceva decât cel mai mare poet.“ Poate, veni-va timpul când, înțelegându-l, vom deveni, cum credea C. Noica, mai buni.
Distincții academice
Acad. Ionel Haiduc a înmânat lui Marius Tucă Diploma „Meritul academic“, pentru promovarea romanului românesc în colecția „Biblioteca pentru toți“ și deputatului Victor Socaciu Diploma „Distincția Culturală“. În cadrul unei ceremonii, desfășurate cu o zi înainte, au primit Premiile de Excelență ale Fundației Naționale pentru Știință și Artă istoricul Alexandru Baumgarden de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca; dr. Anna-Maria Orban de la Facultatea de Arte Decorative și Design; graficianul Mircia Dumitrescu; matematicianul dr. Marius Durea și fizicianul dr. Cristian Enăchescu de la Universitatea „Al. Ioan Cuza“ din Iași.
