Desi in alte tari crestine, Pastele nu are o importanta la fel de mare ca si Craciunul, in Romania traditiile s-au pastrat nealterate de-a lungul timpului, mai ales in zonele rurale, iar Pastele inseamna Invierea lui Hristos si invierea naturii. In noaptea Pastelui, oamenii, imbracati in haine noi, merg la biserica plini de incredere in mantuirea prin Hristos. La miezul noptii, inconjoara biserica cu lumanari aprinse in maini si canta: -Hristos a inviat din morti, cu moartea pre moarte calcand-. Dupa incheierea ceremoniei religioase, oamenii se intorc acasa cu lumina si Pasti (bucati de paine sfintita si stropita cu vin, care simbolizeaza trupul si sangele Domnului).
Ouale rosii
Pastele a devenit sinonim cu ouale rosii. Semnificatia vopsirii oualor este pastrata in numeroase legende si este strans legata de inceperea anului nou dupa un obicei precrestin. Se folosesc traditionalele oua de gaina, ceara de albine si culorile vegetale. Cu ajutorul instrumentelor traditionale (chisita, pamatuf etc.) ouale sunt decorate cu diverse motive, in functie de zona si de imaginatia creatorului. In Muntenia si Oltenia se folosesc putine culori, iar decorurile sunt naturaliste. In Moldova, cromatica si motivele se diversifica. Se ajunge chiar la performanta ca decorul sa fie facut din margele, asa cum se obisnuieste la Manastirea Sucevita. In Transilvania insa, datorita numeroaselor minoritati, totul este foarte divers. Se intalnesc toate culorile, intr-o multime de combinatii si motive. In Tara Barsei (depresiunea Brasov) compozitia si rafinamentul desenului sunt extraordinare. Ouale se folosesc pentru decor sau pentru diverse ritualuri. In Bucovina, de exemplu, exista obiceiul Blajinilor. Blajinii sunt sufletele copiilor morti care, prin intermediul colacilor trimisi pe rau sau impartiti in cimitire, afla si ei ca marea sarbatoare a Pastelui a avut loc si se pot bucura. (Silviu Petre)
Focurile de veghe
De sarbatoarea Invierii, la noi in tara, pe dealuri si pe coline, izbucnesc flacari puternice: sunt -focurile de veghiere- care, in unele sate, sunt aprinse si ard in tot cursul noptii, luminand nu numai dealurile, ci si vaile. In jurul lor stau roata oamenii istorisind intamplari din viata lui Iisus, dupa Sfanta Scriptura a Noului Testament. Flacaii sar pe deasupra focului, pentru ca vrajitoarele si fermecatoarele sa n-aiba nici o putere asupra lor. Oamenii de la tara spun: -Asa au apucat parintii din parintii nostri, mosii din stramosi pana in al saptelea neam si asa vom tine si noi, cata vreme vom trai-. In Bucovina se fac pe inaltimi clai din cetina si sunt tinute aprinse toata noaptea. In Transilvania se aprinde o roata careia i se da drumul de pe deal la vale. Aceste vraji se tin si-n apropierea bisericilor si romanii le fac in noaptea de Pasti (ca la mormantul Mantuitorului au fost puse straji, dar si pentru a nu scapa momentul Invierii). In timp ce ard focurile, taranca pregateste blidul. Intr-un cosulet, ciubaras sau castron asaza tot ce doreste sa sfinteasca: pasca, oua incondeiate (mai ales cu crucea Pastilor), o bucatica de slanina, branza, unt, hrean (hreanul e folosit si ca medicament, mai ales pentru oi sau vite, el pastrandu-se in pamant dupa ce a fost sfintit), iarba mare (care se amesteca in hrana vitelor ca sa dea mai mult lapte), usturoi (cu care se freaca trupul celor bolnavi), mac, sare, leustean (tot pentru vitele bolnave), tamaie (folosita in caz de cumpene grele, furtuni, pentru tamaiatul bolnavilor), busuioc, carpa (careia i se atribuie calitati vindecatoare) cu care s-au sters ouale rosite si o lumanare (care e pastrata numai sapte ani si este aprinsa impreuna cu tamaia, cand e amenintata comuna de grindina).
Spalarea in dimineata Invierii
Si spalarea in prima zi de Pasti are un rol deosebit. Intr-un lighean se pune un ou rosu, in unele locuri doua, si o moneda de argint. Se toarna apa proaspata (neinceputa) adusa de la fantana. Toti ai casei se spala pe rand, dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand: -Sa fiu sanatos si obrazul sa-mi fie rosu ca oul; toti sa ma doreasca si sa ma astepte asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti; sa fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor-. Dupa aceea, se ia moneda de argint si trecand-o peste fata se zice: -Sa fiu mandru si curat ca argintul-; fetele mai zic -sa trec la joc (dans) din mana-n mana ca si banul; sa fiu usoara ca si cojile de oua, care trec plutind pe apa-. In unele sate, in lighean se pune si o crenguta de busuioc, deoarece se zice ca daca te speli cu dansul vei fi onorat ca busuiocul. Dupa aceea imbraca toti camasa noua si cele mai bune haine si pornesc, avand fiecare cate o lumanare mare in mana, la biserica.
Blidul (cosul pregatit) il duce capul familiei
Indata dupa miezul noptii se oficiaza in mod solemn Sfanta Inviere a Domnului. Dupa ce alaiul, in frunte cu preotul, care e precedat de prapore, cruci, sfesnice etc., inconjoara de trei ori biserica tinand in maini lumanari aprinse, intreaga procesiune se opreste in fata usii de la intrare a bisericii, care este inchisa. Preotul, dupa o scurta rugaciune, deschizand usa cu crucea, anunta -Christos a Inviat!-. Clopotele incep sa bata si satenii se asaza pe o scandura imprejurul bisericii, iar preotul trece printre ei sfintind pasca, ouale si tot ce se afla in blidele lor. Dupa indeplinirea acestei ceremonii, preotul le ureaza -Sarbatori fericite- si le spune inca o data -Christos a Inviat!-, la care toti raspund intr-un glas -Adevarat a inviat!-.
Duminica Pastilor
Intorsi de la biserica, satenii se asaza la masa gustand mai intai din ouale si pasca sfintite. Dupa ce isi potolesc foamea, ciocnesc cate un pahar cu bautura, dupa care, capul familiei ciocneste oua cu sotia si, la formula traditionala -Christos a Inviat-, adauga: -Hai sa ciocnim oua ca sa ajungem si la anul Pasti frumoase, iar dupa moarte sa ne vedem iarasi in ceriu-. Dupa acestea incepe momentul veseliei. Ciocnesc oua si ceilalti membri ai familiei; de obicei, cinstea de a ciocni oul revine celui mai in varsta. Dupa-amiaza, poporenii adunati la vecernie ciocnesc oua in curtea bisericii, ca sa se revada in lumea cealalta. Dupa credinta poporului, e bine de tinut minte cu cine ai ciocnit intai, caci, daca din intamplare te ratacesti in vreo padure, n-ai decat sa-ti amintesti cu cine ai ciocnit intai de Pasti, si imediat gasesti drumul pe unde ai venit.
Cultul mortilor
In duminica Pastilor, imediat dupa Inviere, se aprind lumanari pe morminte. Familiile celor morti se asaza pe mormintele respective si mananca. In lunea Pastelui, mormintele se acopera cu covoare si fete de masa, pe care se pun strachini, iar in mijloc se pun cateva pasti in care se infig lumanari aprinse. Printre strachini si pasti se afla ulcele cu vin si, bineinteles, oua rosii. Familiile asteapta preotul care dupa liturghie vine sa le citeasca rugaciuni pentru morti si stropeste mormintele cu aghiazma. Dupa sfintire, familia se asaza si mananca. Spre seara se strange totul si satenii pleaca acasa.
Pasca si legendele ei
Cea mai insemnata coptura pe care o mananca atat romanii din Bucovina, cat si cei din Moldova in decursul Sarbatorilor Pastilor este pasca, plural pasti, diminutiv pascuta, plural pascute. Ca toate evenimentele din lumea satului, si pasca a dat nastere unei serii de legende.
Se spune ca, odata, calatorind Domnul nostru Iisus Christos cu apostolii sai prin mai multe sate si orase spre a face oamenilor bine si ajungand intr-un sat, se abatura putin la un gospodar ca apoi sa plece mai departe. /…/ Dupa ce i-a omenit cum se cuvine, la plecare le-a pus si merinde in desaga. Mergand ei prin padure cat or fi mers, l-au intrebat apostolii pe Iisus Christos: -Cand vor fi Pastele?- -Cand veti gasi pane de grau in traistele voastre, vor fi Pastele!- – raspunse Iisus. /…/ Cautand, au gasit in desagile lor painea, pe care le-o pusese gospodarul. -Bucurati-va, caci acum sunt Pastele!- – le raspunse atunci Iisus. Si de atunci indatineaza si crestinii de a face pasca. (Din Capul Codrului – Gura Humorului)
Dupa alta legenda, tot din Bucovina, pasca se face pentru ca Iisus Christos, inainte de a fi prins si rastignit pe cruce, zise invataceilor sai ca pana atunci au mancat cu totii in decursul Pastelor copturi nedospite si nesarate, adica turte sau azime (cum fac evreii), de acum inainte insa vor manca copturi dospite si sarate, cari se vor numi pasti.
Pasca pe la noi se face din faina de grau cernuta prin sita deasa. Acest lucru pentru ca Pastele e cea mai mare si mai insemnata sarbatoare de peste an. Si fiindca aceasta coptura e cea mai insemnata, fara de care, cel putin in Bucovina, nici nu i-ar veni cuiva a crede ca este Pasti, de aceea trebuie ca sa se faca numai din painea cea mai aleasa. Iar painea cea mai aleasa, dupa credinta si spusa romanilor, este graul, pentru ca el este cinstea mesei. De aceea se face pasca mai ales din faina de grau. Cea mai indatinata si mai raspandita forma care i se da pastei e cea rotunda, pentru ca se crede si se zice ca scutecele cu care a fost Domnul Iisus Christos infasat au fost rotunde; apoi, in patru colturi, pentru ca si mormantul in care a fost Domnul nostru Iisus inmormantat a fost patrat.
