Împlinirea a 140 de ani de la nașterea lui Nicolae Paulescu (1869-1931), membru post-mortem al Academiei Române, și a 60 de ani de la înființarea Clinicii de Nutriție și Dietetică „Acad. Ionel Pavel“ a fost prilejul unei evaluări a drumului parcurs în cercetările privind diabetul și bolile de nutriție, domenii aflate în topul interesului reocupărilor științifice și al majorității oamenilor, dacă ținem seama de caracterul pandemic al diabetului. În deschiderea sesiunii științifice organizată de Secția de Științe medicale a Academiei Române, Vasile Cristescu, managerul Institutului Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „N. Paulescu“, a subliniat că Institutul care poartă numele celui care a descoperit insulina are o tradiție al cărei început a fost compartimentul de diabet de la Spitalul Colțea înființat de prof. Ionel Pavel. Astăzi, cei 324 de membri își desfășoară activitatea pe compartimente specializate – terapia complicațiilor acute ale diabetului zaharat și urgențele metabolice, cardiologie, nefrologie și dializă peritoneală, un centru de hemodializă a pacienților cu diabet zaharat și un ambulatoriu de specialitate integrat. În Institut s-a dezvoltat o adevărată școală de diabetologie, care pregătește specialiști și desfășoară o bogată activitate de cercetare.
Prof. Constantin Ionescu Târgoviște, membru corespondent al Academiei Române, moderatorul lucrărilor sesiunii, a amintit că în lucrarea „Diabetul în România“, pe care a coordonat-o, l-a numit pe Nicolae Paulescu „Demiurgul“ și pe acad. Ionel Pavel „Întemeietorul“. Mai întâi, Nicolae Paulescu „Demiurgul“, cel care prin împletirea, medicinei experimentale inaugurată de Cl. Bernard cu medicina clinică a lui E. Lancereaux a creat medicina fiziologică prezentată în monumentala lucrare în trei volume „Traité Médicale“. „Forța sa demiurgică a culminat în anul 1921 cu descoperirea insulinei, poate cea mai importantă descope-rire medicală a secolului XX și cea mai mare făcută pe pământ românesc“. Cu toate că descoperirea principiului antidiabetic din pancreas, numit de N. Paulescu pancreină, a precedat descoperirea insulinei de Fr. Grant Banting și Ch. Herbert Best din Toronto, premiul Nobel pentru medicină din anul 1923 a fost acordat cercetătorilor canadieni. Urmare a campaniei naționale și internaționale de restabilire a adevărului, Comitetul Nobel a recunoscut prioritatea omului de știință român. În cartea „The priority of N. C. Paulescu in the Discovery of Insulin“, acad. Ionel Pavel a demonstrat, pe baza a numeroase documente, prioritatea lui N. Paulescu. Recunoașterea acestei priorități a fost umbrită din cauza ideologiei de antisemite la care a aderat N. Paulescu. Acesta a fost motivul pentru care, în 2003, s-a protestat împotriva dezvelirii unui bust al savantului român la Spitalul „Hôtel Dieu“ din Paris. În acest context, a fost amintită poziția regretatului acad. Nicolae Cajal, pe atunci președintele Secției de Științe medicale a Academiei Române și președinte al Comunității Evreiești din România: „Personal, nu împărtășesc asemenea concepții (ideologia lui N. Paulescu), nu am cum și, într-un fel, pentru mine e dramatică această situație. Însă, din acest motiv, nu am voie să neg meritele științifice ale lui N. Paulescu, aportul său cu totul deosebit la sănătatea oamenilor și cred că nimeni nu are acest drept“.
Prof. Constantin Ionescu Târgoviște a venit cu cele mai proaspete noutăți de la Congresul Federației Internaționale de Diabet care a avut loc în această vară la Montreal, unde prof. Alberto de Leiva, după un istoric al cercetărilor a afirmat: „Descoperirea insulinei a fost făcută de N. Paulescu, iar aplicarea clinică aparține canadienilor“. Din grupul cerce-tătorilor canadieni a făcut parte și J. B. Collip, care a purificat extractul pancreatic și l-a făcut administrabil pentru om, însă nici el nu a fost laureat al premiului Nobel. Ne rămâne, sublinia prof. Constantin Ionescu Târgoviște, să difuzăm această informa-ție care a fost distorsionată mai bine de 70 de ani și asta pentru că în multe tratate se scrie că Banting și Best au fost descoperitorii insulinei. Noi trebuie să spunem că descoperitorul insulinei a fost N. Paulescu și acest adevăr să se poată propaga în mediile științifice, în tratatele unde se descriu marile descoperiri. Despre activitatea lui N. Paulescu a vorbit și prof. Mihai Coculescu. Prof. Maria Moța, de la Centrul de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice din Craiova, a prezentat sintetic preocupările și realizările din județul Dolj.
De numele acad. Ionel Pavel (1897-1992) „Întemeietorul“ se leagă inițierea studiilor sistematice de hepatologie și diabetologie clinică din țara noastră. Centrul de Asistență a Diabeticilor și a Registrului de diabet au fost primele unități din de acest fel din Europa și după acest modelul au fost înființate instituții asemănătoare în alte orașe românești, ca și înființarea primei școli românești de nutriție. Prof. univ. Constantin Dumitrescu a vorbit pe larg despre calitățile intelectuale și morale ale acestui mare cercetător și om cu o demnitate exemplară, evocând relațiile pe care le avea cu colegii și, îndeosebi, cu pacienții pentru care avea un devotament devenit legendar.
Dr. Sorin Ioarcă de la Clinica „Acad. Ionel Pavel“ a făcut o prezentare „la zi“ a eforturilor de realizate a Registrului național de diabet, care, în final, să facă posibil „un diagnostic cât mai precis al tuturor pacienților diabetici“. Din nefericire, sublinia prof. Constantin Ionescu Târgoviște, cercetarea de specialitate „este împinsă la periferie, pentru că avalanșa de pacienți diabetici absoarbe toate energiile noastre“. Dar, sunt speranțe, inclusiv pentru înființarea unui cabinet de cercetare a obezității, care „prezintă o patologie explozivă“. La final, o triadă a tratamentului în diabet: „mișcarea este aurul, dieta este argintul și medicația este bronzul“.
ExpoziȚie
– Heraldica teritorială astăzi
În sala „Th. Pallady“ s-a deschis expoziția „Heraldica teritorială astăzi“, organizată de Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române. La vernisajul expoziției, acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române și președintele Comisiei, a prezentat misiunea Comisiei „care este, pe de o parte, să dea sfaturi de specialitate comisiilor județene și, pe de altă parte, să avizeze conform legii stemele înregistrate“. Dr. Ileana Cazan, cercetător științific I la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ și secretar al Comisiei, a prezentat procedura de elaborare și avizare a stemelor județelor, municipiilor, orașelor și comunelor de la propunerile administrațiilor locale, la comisiile județene de heraldică la birourile zonale de la București, Cluj și Iași. Comisia Națională de Heraldică a Academiei Române dă girul științific atunci când o stemă întrunește atât principiile heraldice generale, cât și tradițiile locale. În cele din urmă, propunerile sunt aprobate prin hotărâre de Guvern și publicate în „Monitorul Oficial“.
Se știe poate mai puțin că o stemă se identifică după numărul de turnuri din coroana aurală astfel: pentru capitalele de județ sunt șapte turnuri, pentru municipii – cinci și pentru comune – unul singur. Expoziția prezintă numeroase steme ale județelor, municipiilor, orașelor și comunelor și, cum ne-a asigurat acad. Florin Filip, vicepreședinte al Academiei Române și director general al Bibliotecii, manifestarea va fi postată pe site-ul Bibliotecii Academiei Române.
A plecat dintre noi…
A plecat dintre noi profesorul Theodor Hristea, colaborator de bază al Comisiei de etimologii a Dicționarului limbii romåne și membru marcant al Comitetului de redacție al revistei „Limba romånă“, exemplu de corectitudine și de pasiune în cercetarea limbii noastre. Este o mare pierdere pentru noi toți. Eu am pierdut un prieten adevărat și un coleg excepțional.
Acad. Marius Sala