O saptamana de concerte si de repetitii, de reuniuni profesionale, i-a adus alaturi, la Sighisoara, pe cei cativa muzicieni impatimiti ai acestor locuri, pe altii sositi la noi pentru prima oara din partea de vest a continentului european, din Statele Unite ale Americii, pe acei muzicieni care stiu sa iubeasca imensul tezaur al valorilor muzicale camerale, care stiu sa construiasca puntea durabila intre aceste valori si tanara generatie de muzicieni, iar de aici, mai departe, spre marele public.
Festivalul se incheie in aceasta seara, in eleganta Sala Festiva a Primariei, o veritabila bijuterie a stilului Rococo vienez tarziu – sala strajuita de doua imense candelabre de cristal, o constructie a sfarsitului de secol XIX; cladirea Primariei a fost definitivata in acelasi an cu cea a Ateneului bucurestean, in anul 1888. Concertul din aceasta seara reia la Sighisoara programul sustinut ieri, inainte de amiaza, in incinta salinei de la Praid, de Cvartetul de coarde -Arioso- al tinerilor muzicieni din Cluj, de violonistele Melinda Beres si Ioana Galu, de violista Margit Kardos, de violoncelistul Ciprian Campean; alaturi de doua lucrari din literatura genului – un Cvartet de tinerete, in fa minor, de Joseph Haydn, alaturi de Cvartetul in mi minor de Bedrich Smetana, violonistele formatiei au prezentat, de asemenea, Sonata pentru doua viori, scrisa in urma cu un secol de marele violonist compozitor Eugene Ysaye, lucrare de spectaculoasa evolutie; cultura cantului in ansamblu, diferentierea stilistica just orientata – zona clasicismului vienez de mijloc de secol XVIII, cea a scolii nationale cehe ce infloreste un secol mai tarziu, apoi stilul violonistic virtuoz romantic al sfarsitului de secol XIX sunt aspecte pe care tinerii muzicieni clujeni le etaleaza la nivelul unui profesionalism ferm; sunt muzicieni cadre didactice ale conservatorului clujean, de asemenea instrumentisti ai orchestrelor simfonice din Tg. Mures si Cluj. Pe trei dintre membrii formatiei am avut bucuria de a-i fi audiat cu o saptamana in urma, in deschiderea Festivalului, in compania profesorului Alexandru Gavrilovici, prim-violonist al Orchestrei Simfonice a orasului Berna, de asemenea fondator al Festivalului sighisorean, i-am audiat in compania violistei Anette Panke Marguerre din Darmstadt, din Germania; au prezentat impreuna – intai la Sighisoara, apoi la Reghin, printre altele – cel de al saselea Cvintet in mi bemol major, cu doua viole, de Wolfgang Amadeus Mozart; maniera colocviala a comunicarii muzicale camerale a stabilit si de aceasta data climatul unei adresari firesti, cordiale, apreciate de un calduros public. In mod cu totul inedit, la Reghin, audienta a fost reprezentata de angajatii atelierelor de luterie ale maestrului Vasile Gliga, cunoscut constructor de instrumente, ale carui viori au fost apreciate de insusi marele Yehudi Menuhin; iar vizitarea atelierelor a prilejuit stabilirea unei utile, chiar entuziasmante, relatii intre mestesugarii constructori si muzicienii formatiei; domniile lor au facut o demonstratie cu totul spectaculoasa, o adevarata surpriza, cvintetul mozartian fiind prezentat cu ajutorul instrumentelor etalate in chiar spatiul expozitional al salii de auditii.
Atractiozitatea actualei editii a Festivalului este augmentata prin prezenta in programele de concert a unor creatii camerale cu totul inedite in peisajul vietii noastre muzicale; …in programul de deschidere, spre exemplu, printre altele, au fost prezentate cele Trei madrigale pentru vioara si viola de Bohuslav Martinu; o seara aparte a constituit-o, de asemenea, evolutia duoului cameral reprezentat de pianista americana Annlynn Miller in compania violoncelistului Ulrich Schmid din Berna; …au prezentat in prima auditie romaneasca ciclul integral al celor doua Sonate pentru violoncel si pian datorate regretatului compozitor Alfred Schnittke, originar din Rusia, creator de autentica factura postromantica, chiar expresionista, apropiat viziunii etalate, cu decenii in urma, de Dimitri Sostakovici, spre exemplu. Cele doua lucrari, de asemenea cele doua Sonate op. 102 de Beethoven au putut fi audiate la Sighisoara, de asemenea in marea sala de concerte a Filarmonicii din Tg. Mures. In saptamanile urmatoare, la sfarsit de septembrie, acelasi program va fi prezentat de cei doi muzicieni la New York, in celebra sala de la Carnegie Hall.
In mod evident, actuala editie a Festivalului dispune de aspecte inedite ce merita a fi cunoscute; la initiativa Fundatiei -Elan-, a Primariei Sighisoara, a Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu, incepand cu actuala editie, concertele s-au extins in egala masura in localitati invecinate lipsite, unele dintre acestea, de institutii de cultura muzicala.
In alt sens, nu poti sa nu remarci o data in plus adevarul acelui dicton de larga raspandire, dar de restransa aplicare, dicton potrivit caruia… -omul sfinteste locul-. In adevar, initiatorul si fondatorul Festivalului este profesorul Alexandru Gavrilovici; implicarea domniei sale este importanta, este determinanta nu numai in ce priveste stabilirea unui bun climat al colaborarii muzicale camerale intre muzicienii maestri sositi de peste hotare si tinerii muzicieni din tara; …in anii precedenti cursurile de maiestrie au contribuit la stabilirea unui climat al colaborarii profesionale utile deschiderilor importante spre zonele de semnificatie ale vietii muzicale europene; an de an, intre 50 si 70 de tineri cursanti din tara au avut prilejul de a stabili contacte profesionale utile unei dezvoltari muzicale firesti, la nivelul circulatiei europene a valorilor. Este pretioasa implicarea domniei sale in dezvoltarea infrastructurii locului in domeniul culturii muzicale, de asemenea a invatamantului muzical local; peste 10 pianine sosite din Elvetia au fost donate scolii de muzica; cu aceeasi destinatie alte doua instrumente similare sosesc la Sighisoara in perioadele imediat urmatoare; …nu poate fi omis nici faptul ca Sala Festiva a Primariei a fost inclusa circuitului permanent al lacasurilor de muzica; un excelent pian de concert a fost inaugurat aici, in urma cu cinci ani, iar acesta, date fiind donatiile orientate pe aceasta directie, tot din Elvetia.
Ce anume il apropie pe violonistul Alexandru Gavrilovici de farmecul acestor locuri? In afara unor preferinte cu totul subiective, actiunile domniei sale sunt determinate – o declara personal – de vocatia europeana cu totul speciala a zonei. Aici se intalnesc secolele de muzica, de cultura, aici a concertat George Enescu insusi; …aici se apropie zone distincte de civilizatie inscrise de-a lungul timpului in semnificatia caselor, a strazilor, a vestitului Turn al Cetatii, a Bisericii din Deal… la initiativa domniei sale se lucreaza in acest moment la definitivarea proiectului unui Centru European de Invatamant si Cultura, institutie ce urmeaza a-si desfasura activitatea in -Casa Albert-, lacas situat intre zidurile cetatii, ce reia numele lui Michael Albert, poet sas care a trait in secolul al XIX-lea. Lucrarile de restaurare vor fi sustinute, de asemenea, din surse provenite tot din tara cantoanelor.
Sunt realitati, sunt aspiratii, sunt certitudini… visurile artistilor, ale muzicienilor capata contur, devin realitate… clopotele bisericii din deal – celebra efigie a locului – masoara implacabil curgerea timpului; …se lucreaza de pe acum la definitivarea proiectelor legate de editia urmatoare, editia jubiliara, cea de a X-a, a Festivalului sighisorean; …se doreste, in mod firesc, ca stralucirea acesteia sa intreaca faima faptelor de muzica ale concertelor, ale cursurilor de maiestrie din anii precedenti.
