-Convorbiri in amurg implineste nazuinta unei aproape jumatate de secol de stradanii: de a aduna sub aceeasi coperta, intr-un flux de idei dinamic, personalitati emblematice pentru sfarsitul de mileniu de care abia ne-am despartit.-
Este marturisirea scriitorului Toma George Maiorescu, un fel de argument in favoarea ultimului sau volum, aparut recent la Editura Cartea Romaneasca, volum ce va fi lansat in curand. Poet, prozator, eseist, Toma George Maiorescu este autorul a peste 30 de volume, dintre care le amintim numai pe cele aparute in ultimii doi ani: Introducere in Ecosofie (Fundatia Europeana E.C.E, 2000), Sub 50 de stele (Editura Vinea, 2001), Imblanzirea fiarei din om sau Ecosofia (Fundatia Europeana, 2001 si 2002, ultima fiind o editie revazuta si completata).
Convorbiri in amurg contine o selectie de interviuri publicate de-a lungul anilor in volumele Unde se intorc cosmonautii (1962), Dialog cu secolul si oamenii lui (1967, vol. I; 1972, vol. II), Proze (1998) si Ecosofia (2001). Lista personalitatilor – personajelor, in unele cazuri – cu care autorul dialogheaza este cel putin incitanta. Pentru cititorii din generatia de mijloc, un interviu cu Ion Agarbiceanu, cum este acela care deschide volumul, are parfumul unei iluzorii intoarceri in secolul XIX. In 1958, scriitorul octogenar, cel care isi putea permite sa contemple senin vremurile schimbatoare, punea un diagnostic exact literaturii ce avea sa urmeze: aparitia unui nou erou, eroul -colectiv-, si intuia pericolul ce-i pandea pe scriitori: superficialitatea. Evident, ca si in alte interviuri realizate aproximativ in aceeasi perioada, cum ar fi cel cu Nikolai Akimov despre teatru si televiziune, despre temele majore si temele minore, sau cu Jorge Amado, pe care autorul l-a intalnit in pitoreasca si definitoria Bahia, unele convorbiri sunt marcate, obligatoriu sau sincer, de ideologia epocii. Cu discretie de obicei, cu o stiinta incredibila a evitarii liniilor ingrosate, portretelor -emblematice-. Defileaza prin fata cititorului o galerie impresionanta de creatori din toate domeniile. Tudor Arghezi vorbeste despre versul alb -care e folosit atunci cand nu poti sa faci un vers colorat-, despre Verlaine… si incheie cu o foarte pragmatica comparatie, imbracata in straie vag romantice, intre soarta lui Eminescu si propriul destin. Ana Aslan se pastreaza strict in domeniul medicinei, Corneliu Baba, cu verticalitatea ce i-a caracterizat creatia, considera, in 1965, ca -plastica trebuie sa-si rezolve problemele cu oamenii de specialitate-. Ultima fraza a acestui din urma interviu isi pastreaza actualitatea dupa aproape 40 de ani: -Alaturi de tine picteaza, poate, cel care nu place nimanui. Intr-o zi se va dscoperi ca el a fost genial.- Arta, cultura, epoca. Subiecte despre care vorbesc, cu diferente caracteriologice si caracterizante un Eugen Barbu, pentru care Kafka nu a inventat nimic, un Jean Louis Barrault, ce se misca intre artistic si moda, un Serban Cioculescu, un Victor Eftimiu… Destine tragice se impletesc cu altele stralucitoare. Ilya Ehrenburg sta alaturi de Go Mo Jo, comisarul general al turismului belgian din 1974, Arthur Haulot, se intalneste in volumul lui Toma George Maiorescu cu laureatul Nobel pentru fizica, Werner Heisenberg. Interesul Convorbirilor in amurg este dat, in afara personalitatilor abordate, de doua caracteristici importante: diversitatea temelor, a punctelor de vedere si finetea cu care autorul interviurilor stie sa-si asume rolul secund. Nu vom aminti alte nume. Ele sunt multe, din toate domeniile cunoasterii, de pe meridiane diferite, din lumi spirituale aflate uneori in conflict. Sunt animati de spiritul timpului sau de prejudecatile propiului domeniu, de universalitatea spiritului sau de conjunctura ideologiilor. Sunt romani de aici, romani intorsi aici dupa multa vreme, straini care ne-au cunoscut tara sau care abia au auzit despre ea. Si mai sunt cateva portrete construite din amintiri, ca acela al lui Lucian Blaga.
Convorbiri in amurg este – poate mai mult decat a intentionat autorul – fresca unei epoci. A uneia dintre cele mai divizate, mai controversate, mai interesante si mai incomode perioade din istoria moderna. O lectura fascinanta pentru acela care vrea sa descopere maretia legilor ce guverneaza miscarea ideilor si imundul conjuncturii barbare, construind, impletite, destinele unor oameni si tabloul unei epoci.
