S-a inchis ieri Salonul de carte si presa de la Muzeul National de Istorie, organizat de Amplus International Ltd. Bucuresti si Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a Municipiului Bucuresti. Aflat la cea de a opta editie, Salonul face progrese din an in an, in special in modul de prezentare, in rationalitatea gandirii standurilor, in asigurarea unor tehnice remarcabile. In pofida acestor achizitii de experienta a organizatorilor, el nu si-a cucerit inca un loc de prim-rang in constiinta publicului, de talia celor doua targuri ce ritmeaza viata literara romaneasca, Bookarest si Gaudeamus. Poate si pentru ca este primul din an, cel care deschide, cumva, sezonul literar. Un indiciu in acest sens il constituie absenta unor edituri din primul esalon, cum ar fi Humanitas sau RAO. Un altul, numarul relativ redus al lansarilor de carte.
Am contactat ieri cativa editori, din dorinta de a afla impresia produsa de Salon si eventuala lui importanta economica. Parerile au fost destul de asemanatoare, diferentele fiind date in primul rand de succesul la public al unei case editoriale sau al alteia.
Unele edituri au venit pentru prima data la aceasta manifestare. Este cazul, de exemplu, al Editurii Hasefer, al carei director ne-a marturisit: -Desi nu are un vad la fel de bun ca alte targuri de carte, a fost public destul de numeros, au fost prezente personalitati culturale, politice, chiar presedintele Ion Iliescu, care a tinut o cuvantare destul de importanta, dupa parerea mea, la Editura Tehnica, a vizitat si standul nostru. Noi suntem inscrisi pe un vad unic: publicam carti pe care nu le publica alte edituri, dar care sunt importante pentru cultura romana: Contributia evreilor la cultura romana, Istoria evreilor, Probleme fndamentale ale iudaismului… Multa lume se intreaba cine sunt si ce vor evreii. Editura a avut un program stabilit de regretatul istoric si critic literar Zigu Ornea. Am adus in cultura romana cateva lucrari fundamentale, cum ar fi opera completa a lui Falvius Josephus, carti ale laureatilor Nobel, Wiesel, Wassili Zinger, Saul Below, lucrari ale unor mari filosofi din Occident care au scris depre problemele fundamentale ale iudaismului… Putem spune ca raspundem unor interese ale publicului romanesc, dovada ca la noi vin studenti de la toate facultatile, de la toate cultele si gasesc o documentare bogata care le este de folos si care, putem spune, consolideaza terenul ecumenismului. La acest salon am vandut carti in valoare de aproximativ 18 milioane de lei. Este semnificativ, pentru ca preturile noastre variaza de la 8.000 la 200.000. Ni le putem permite, pentru ca suntem subventionati de guvern si suntem o editura nonprofit. In plus, aici am aplicat o reducere de 20%. Acum suntem prezenti cu carti si la Paris, vom fi si la Leipzig (nu numai cu carti, dar si cu actiuni culturale), pregatim o prezenta deosebita a Romaniei la Targul International de Carte de la Ierusalim, unde speram ca doi ministri pe care i-am invitat – acad. Razvan Theodorescu si prof. univ. Vasile Dancu – sa fie prezenti.
O editura a carei oferta ne-a interesat, de asemenea, si ale carei preturi ni s-au parut -interesante- este Editura Victor Frunza. Am detasat, dintre apartiile de ultima ora, cel de-al doilea volum al Scrierilor lui Pamfil Seicaru, continand texte inedite ale marelui gazetar, volum aparut, ca si primul, sub directa ingrijire a directorului editurii, Victor Funza, care ne-a marturisit parerile sale despre salon: -Este un eveniment cultural si de carte important. Segmentul de public care se intereseaza de cartile noastre a fost prezent si nu ne putem plange: chiar am vandut. In pofida saraciei, a conjuncturii economice nefavorabile, cartile noastre, in general vandabile, cu preturi relativ accesibile, au cunoscut o vanzare moderata. Cu acest prilej am facut si reduceri, unele simtitoare, de 20.000 – 30.000 de lei, cum ar fi la Destinul unui condamnat la moarte. Pamfil Seicaru, scris de mine, exemplarul legat, dar fara scoarte, de la 150.000 la 125.000, iar cel cu scoarte, de la 200.000 la 180.000.
Importanta editura clujeana Dacia are acum si o reprezentanta in Bucuresti. Este o editura care incearca sa sprijine cultura, cu mijloace reduse si credem ca am reusit, titlurile pe care le-a publicat o dovedesc-. Avem, de exemplu, majoritatea titlurilor Steinhardt. Caracterul ofertei noastre este eclectic, in sensul ca abordam toate domeniile culturii. Nu editam Sandra Brown si alte titluri de acest fel care <murdaresc> cultura romaneasca. Cuvantul este poate cam tare, dar cred ca exista de fapt termeni si mai duri pentru literatura care perverteste gustul cititorilor mai putin educati. Avem multe colectii, am editat cateva titluri de exceptie, printre care albumul Bracusi de Ionel Jianu, lucrari de Paleologu, Baudelaire, Cioran, Miruna Runcan… In ultimii ani, am fost la mai toate saloanele (ne-a declarat reprezentantul editurii la Bucuresti) si in tara, si in strainatate. Acesta este un Salon care deschide gustul pentru carte la inceputul fiecarei primaveri. Din pacate, n-a fost mediatizat indeajuns. Noi am avut public si am vandut destul de bine. Lucru important, pentru ca suntem o editura particulara, de putin timp, patronul nostru, domnul Ion Vadan, fiind el insusi un om de cultura. Am adus cateva titluri noi, cum ar fi Metamorfoze ale barocului transilvan de Nicolae Sabau, Evolutia formelor dramatice a lui Iustin Ceuca, Aspecte ale comparatismului romanesc a lui Vasile Goia. Am reeditat A patra putere. Legilatie pentru jurnalisti a Mirunei Runcan. Ne pregatim pentru Bookarest. Prefer sa nu dezvalui titlurile, va voi spune insa ca avem in lucru Trilogia sociologica a lui Ernest Bernea, dupa ce am publicat Trilogia pedagogica si Trilogia filosofica. As remarca absenta editurilor mari, Humanitas, RAO, ALL. Cred ca o editura care se respecta si care respecta cititorii trebuie sa fie prezenta la toate saloanele si targurile de carte, chiar la cele mai modeste-.
O editura cu o evolutie am putea spune spectaculoasa in ultimii ani este Polirom, care s-a prezentat si la Salonul de carte cu o oferta generoasa, inclusiv doua lansari remarcabile. Intrebat despre zilele petrecute la Salon, reprezentantul editurii ne-a spus: -Mi s-a parut cam saracut din punctul de vedere al ofertei. Noi am avut, ca de obicei, public. Cred ca este nevoie de mai multa mediatizare, dar noi suntem multumiti de prezenta noastra aici. Este important sa te intalnesti cu publicul, sa afli parerea oricui despre ceea ce faci. Nu ne putem plange nici de volumul vanzarilor, care a fost mai mare decat la Salonul de anul trecut. La Targ am lansat doua volume, &comp al lui Livius Ciocarlie si Ranile memoriei… al Aurorei Liiceanu, dar standul nostru a propus multe noutati, dat fiind ca numai in acest an am publicat 60 de titluri. Ritmul editurii Polirom este foarte sustinut. In luna martie, de exemplu, vor aparea 40 de titluri, toate foarte serioase.
Importanta intalnirilor cu publicul s-a desprins si din scurta discutie de la standul Editurii Paralela 45:
Paralela 45: -Vanzarea a fost mai mica decat la alte targuri. Oferta noastra este ceva mai pretentioasa si preturile sunt ceva mai mari. Un bun castigat este cunoasterea noastra de catre public si am remarcat, la randul nostru, colectiile cele mai cautate in acest moment, dintre care as aminti Opere, Eseuri, Studii, Romanul Mileniului si Padurea rusa, care a intrecut asteptarile in preferintele publicului. Un succes deosebit a avut Calea sarpelui de Gellu Naum. Intr-un fel, asteptarile noastre au fost contrazise. Eram pregatiti mai ales pentru domeniul educational, mai putin interesant pentru un public ce s-a dovedit elitist si… mai in varsta-.
Nu ne vom opri asupra standurilor de presa din lipsa de spatiu, desi oferta unora dintre ele, mai ales a Casei Radio, ar merita o prezentare detaliata. Ne-a retinut insa, in mod special atentia, prezenta, la salonul de carte a unui anticariat. Cel al lui Iustin Teodor Zegrea, care a raspuns la intrebarea noastra usor mirata <Ce face un anticariat la salonul de carte?>: -La un Salon de acest fel, oamenii se intalnesc cu cartea, fie ea noua sau veche. Noi am venit sa ne intalnim cu cititorii. Sahistii au cluburile lor, la fel si filatelistii, noi venim la Targul de carte. Este prima data cand venim la Salon si ni s-a parut interesant. Cred ca in cativa ani el se va impune cu adevarat. Am avut multi vizitatori, chiar daca nu si cumparatori. Ne-a bucurat ca au venit multi copii care au privit fotografiile vechi. Unii dintre ei aveau si acasa asemenea lucruri, altii au aflat pentru prima oara ca ele trebuie pastrate. Avand in vedere ca gazda Salonului este Muzeul National de Istorie, am facut o selectie de carte de istorie romaneasa, etnografie, fotografii vechi din diferite orase din tara-.
Calitatile si carentele Salonului de carte si Presa reies destul de clar din aceste interventii. Un lucru este sigur: toti participantii au considerat ca acest prim targ de carte al anului trebuie sa-si aiba locul in viata editoriala romaneasca.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane
