Acad. Tudorel Postolache și-a sărbătorit ziua aniversară cu lansarea cărții "Vers un Çideal practicableÈ", apărută la Editura Academiei Române, o dezvoltare a ideilor din discursul de recepție la primirea în Academia Regală de Științe Economice și Financiare din Spania. Vorbind despre personalitatea academicianului Tudorel Postolache, acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, a menționat că, "prin ideile și faptele sale, și-a câștigat o reputație și o distincție pe care nu mulți au reușit să o dobândească… fiind cunoscut pentru contribuțiile sale în momente de mare importanță pentru țară". Președintele Academiei Române a înmânat președintelui de onoare al Secției de științe economice, juridice și sociologie o medalie "în semn de omagiu la zi aniversară și cu deopotriva apreciere adâncă pentru remarcabila sa lucrare de o viață în slujba păstrării și perpetuării spiritului rector al Academiei Române, lucrare dedicată edificării științei și cercetării economice, metodei consensului în devenirea României în context european și mondial".
Salutând intrarea academicianului Tudorel Postolache în "clubul celor de vârsta a patra", domnul Ion Iliescu a evocat momente din activitatea sa de după 1989. A fost, mai întâi, numirea sa ca director al Institutului Național de Cercetări Economice, atunci înființat, cu misiunea de a elabora strategia de trecere la o economie de piață. Apoi, în 1995, acad. T. Postolache a avut un rol important în elaborarea strategiei pregătirii pentru integrarea țării în UE, fiind între cei care au făcut posibil "spiritul de la Snagov". Ca ambasador la Luxemburg, acad. T. Postolache a cultivat relațiile de prietenie și colaborare dintre cele două țări și, între altele, i se datorează, în bună măsură, alegerea Sibiului drept capitală culturală a Europei, împreună cu Luxemburgul.
Dan Hăulică, membru corespondent al Academiei Române, consideră că principalul mesaj al lucrării este cel al comunicativității, un semn al marilor civilizații. Lucrarea pune împreună modele de gândire și experiențe care dau o măsură comună unor tipuri de creație aparent disparate și construiește punți de legătură între domenii ale științei și culturii foarte diferite. Se pornește de la importanța scrisului și se continuă cu școala, "celula germinativă" a întregii civilizații umane. De aici ideea de "școală universală", investită, între altele, cu misiunea de a "forma formatorii" spre un "individ universal", concepută necesar în evoluția "generațiilor succesive suprapuse". Deschisă generos reflexiei și dialogului, practica poate permite o "intrare eficientă în diversitatea lumii", evoluând spre un timp când "ființa și bunătatea" pot fi interschimbabile. Generat de practica istorică și socială ca și de concretul vieții înseși, idealul propus de acad. T. Postolache oferă oportunitatea apariției unei "societăți civile mondiale".
Lectura cărții îndeamnă la noi întrebări, este un "șoc intelectual", cum consideră acad. Mircea Malița, care a distins, mai întâi, caracterul integrator, constructiv, căutând și aflând notele comune și diferențe care apropie, răspunzând necesității reale de a ieși din conflicte. Alt caracter este universalismul cu noile perspective deschise de tehnologie, prin rețelele informatice, care apropie oamenii. Acest context accentuează noi aspecte ale continuității în istorie, cu succesiunea dar și coexistența generațiilor, ilustrată cu experiența țării noastre și a societății contemporane și, ca un corolar, importanța școlii. Mai profund, se ajunge la rolul creierului, încă departe de a fi cunoscut și cu nebănuite orizonturi de cunoaștere.
Napolen Pop a transmis un mesaj din partea acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, și a dăruit sărbătoritului o replică după prima monedă de aur românească de un pol, emisă în 1868. Prof. Al. Bogdan, membru corespondent al Academiei Române, a atras atenția că această carte, în versiunea franceză semnată de prof. Gh. Dolgu, este întâiul volum dintr-o serie, pe care acad. T. Postolache o va continua cu aceeași exigență și excelență.
În tonul ideatic al lucrării, acad. T. Postolache a vorbit despre spiritul academic ca unul al succesiunii coexistente, viu interesat de tot ceea ce se întâmplă în societate, menținându-și permanent independența. "Idealul practicabil" este un crez de viață și vizează două scopuri – cunoașterea științifică și cunoașterea divină – care comportă trepte succesive și o succesiune nesfârșită de generații. În esență, el rămâne un ideal, însă unul care își creează treptele practice pentru a ajunge la împlinire.
