Muzeul National de Arta gazduieste doua expozitii organizate in colaborare cu Institutul Suedez din Stockholm, sub auspiciile M.S. Regina Silvia a Suediei.
Una dintre ele, Design for Every Body, realizata impreuna cu Societatea Suedeza de Artizanat si Design, prezinta cateva propuneri de obiecte uzuale ce urmaresc realizarea starii de confort al eventualului utilizator. Pornind de la ideea ca un design bun al obiectelor de zi cu zi este un drept democratic, expozitia se axeaza pe nevoia de a asigura o mai mare libertate de miscare celor defavorizati intr-un fel sau altul. Realizate in traditia minimalista a scolii suedeze de design, piesele folosesc cele mai noi modalitati tehnice. Forma cea mai functionala, ca in farfuria pentru copii ale carei margini si forme interioare ajuta copilul sa ia mai usor mancarea cu lingurita, se aliaza cu materiale sau tehnologii moderne, ca la lampa cu silicon, pe are o poti pune pe podea, o poti agata sau o poti duce cu tine oriunde, in gradina, de exemplu, de la creionul cu forma speciala pentru cei care sufera de reumatism la scaunul pentru dus. In prefata catalogului, organizatorii explica motivatia demersurilor lor: -Designul ofera libertate. Un obiect ne poate face viata mai usoara, ne ofera posibilitati si ne incurajeaza sa ne confruntam cu noile provocari. Un obiect poate avea un efect decisiv – ca o mana intinsa care ne vine in ajutor sau ca un lucru care ne face sa zambim. Indiferent cum ar fi particularitatile noastre, ale fiecaruia. Pentru ca suntem diferiti. Inalti, scunzi, batrani sau tineri. Cu un singur brat, cu picioarele paralizate sau cu defecte de vedere. Cu totii suntem unici in felul nostru-. Ideea de a veni in intampinarea diferitelor noastre stangacii sau infirmitati a generat, in anul 2000, un program national al carui slogan este -Accesibilitate pentru toti-.
Urmare tot a unui model social, de indelunga traditie in Suedia, este si expozitia fotografei Ulla Lemberg, intitulata Draga copile – despre barbati, copii si egalitatea sanselor pentru femei si barbati in Suedia, o tandra imagine a relatiei tata-copil, urmarind un dublu mesaj: tatal are nevoie de copil, copilul are nevoie de tata, pe de o parte, si evidentierea rolului social al tatalui ca -mama-. Artista a lucrat trei ani la aceasta expozitie, fotografiind diferite -categorii- de tati: tati imigranti, tati adoptivi, educatori din gradinite, adica barbati care isi asuma responsabilitatea copiilor atat in interiorul familiei, cat si in societate, cu efecte vizibile in relatiile dintre sexe pe plan social. Catalogul expozitiei prezinta si o selctie de legi referitoare la acest subiect, in vigoare sau in dezbatere in Suedia, tara in care barbatii sunt -fii miscarii feministe-.
