Poftiti la Hilton!
O noua casa de licitatie de arta: Monavissa
In salonul Regina Maria al Hotelului Athenee Palace Hilton se va inaugura maine, la ora 11.00, o noua Casa de Licitatie de opere de arta, Monavissa. Fondator si presedinte al institutiei nou-ivite pe piata artei este cunoscutul plastician Alexandru Ghildus, ale carui creatii in sticla au facut de atatea ori obiectul expozitiilor si cronicilor de arta, cel care a condus, timp de patru ani, si destinele Uniunii Artistilor Plastici din Romania. Potrivit opiniei sale, Monavissa -defineste un concept despre arta, in conditiile in care avem certitudinea ca putem contribui la formarea unei piete organizate in acest domeniu. Ceea ce ne propunem este sa asiguram cadrul de afaceri necesar si util prin care sa realizam satisfacerea cererii si ofertei de arta. Daca Bursa de Valori reprezinta o piata unde se pot efectua tranzactii de actiuni, si casele de licitatii pot reprezenta echivalentul unei astfel de piete in lumea artei.-
Casa Monavissa isi propune, conform viziunii si misiunii sale, sa ofere posibilitatea vanzarii prin licitatie a obiectelor de arta in cadrul unui program sustinut la anumite intervale, sa creeze posibilitatea circularii valorilor culturale prin intermedierea intalnirii proprietarului piesei de arta cu colectionarul, sa asigure o evaluare profesionista a lucrarilor propuse. Scopuri mai indepartate, care speram sa se dovedeasca realizabile, sunt promovarea licitatiilor pentru lucrari de arta contemporana, in cadrul unor licitatii-eveniment (tematice) si realizarea si sustinerea unei cotatii a acestora care sa se raporteze la valorile internationale.
Prima strigare va avea loc, deci, maine, pentru o seama de piese prezentate inca de astazi in expozitia organizata in Sala Emil Cioran de la etajul I al hotelului. Oferta este diversificata si remarcabila: Ion Tuculescu, Hans Mattis Teutsch, Dimitrie Ghiata, Margareta Sterian, Kimon Loghi, Marius Bunescu, Lucien Simon, pentru a aminti numai sectiunea pictura. Prezentata de actorul Mihai Calin, licitatia va fi precedata de un moment cu tema Licitatia, sustinut de trupa Dan Puric, respectiv Ileana Olteanu si Silviu Biris.
Pentru a incerca sa deslusim viziunea fondatorului, motivatia si mai ales parerile sale privind -convietuirea- in conditii de concurenta, cu Casa Alis, care are de-acum o traditie de cativa ani, am solicitat un scurt interviu plasticianului si fondatorului Casei Monavissa, Alexandru Ghildus.
– Cum v-ati hotarat sa intemeiati o casa de licitatie?
– De fapt, suntem un grup de fondatori. Eu sunt plastician si sunt legat de -tot ce misca in tara asta- in zona artelor plastice. Nu neaparat legat de fosta mea functie de presedinte al Uniunii Artistilor Plastici, ci pentru ca, de cand eram tanar si am intrat in randurile breslei, am vrut sa particip la viata culturala din tara. Dorinta de a lucra nu numai in calitate de creator, dar si de organizator, m-a indreptat spre acest act. Este un domeniu pe care nu-l cunosc foarte bine. Nu sunt colectionar pentru ca nici nu mi-am propus, nici nu am avut resursele necesare. Dar, nu se stie niciodata catre ce te indrepti. Pofta vine mancand. Hotararea de a ma implica in aceasta intreprindere a venit din constatarea dureroasa ca arta plastica contemporana nu este luata in seama si valoarea artistica se dilueaza tocmai pentru ca aceasta opera nu circula. Incercarile pe care le-am facut in calitate de persoana particulara, deschizand galeriile de la World Trade Center in 1993, cred, apoi de la Hilton, cu cinci ani in urma, mi-au confirmat aceasta parere. Casa de licitatie este, in intreaga lume, un stimulent, pentru ca ea este perceputa ca generatoare a unui alt nivel al preturilor. Din pacate, nici in alte tari, casele de licitatie nu se ocupa exclusiv de arta contemporana. Este normal, pentru ca intr-un asemenea loc oamenii vin sa gaseasca si altceva. Am incercat deci sa aflam ce doreste publicul unei case de licitatie. Este format din colectionari? Din iubitori de arta? Din investitori in arta? Asemenea intrebari ne vom pune in continuare, pentru ca ele ne ajuta sa aflam cui ne adresam. Si cu arta veche, si cu aceea contemporana te poti adresa oricarei categorii sociale. S-a dovedit insa din experienta diferitelor case ca arta veche tine afisul unei licitatii.
– V-ati hotarat, totusi, sa incercati stabilirea de cotatii si pentru arta contemporana.
– Ne-am gandit ca arta contemporana trebuie introdusa treptat in circuitul licitatiilor si nu oricum, ci prin crearea unor evenimente tematice. Vom realiza acest lucru din primavara anului viitor. Pe langa licitatiile obisnuite, care vor propune obiecte de arta diverse, din toate zonele, vor realiza unele cu o tema. Prima, pe care am si stabilit-o, va avea ca tema Nudul. Este un subiect pe care il gasim in toate tehnicile si in toate epocile. In consecinta, piesele contemporane vor fi expuse impreuna cu acelea realizate in alte epoci. Temele pot fi extrem de diverse: natura, portret, peisaj, pentru a le aminti numai pe cele la indemana inca din primul moment.
– Cum se poate crea renumele unei case de licitatii?
– Printr-o selectie foarte riguroasa. Ne-am propus sa nu prezentam la o licitatie multe piese, dar toate sa fie de reala valoare artistica. Este deci nevoie de rigurozitate si de o tenta culturala a evenimentelor numite licitatie. Ne-am propus o medie sub care sa nu coboram niciodata. Este ca in toate societatile. Asa cum a fost si media, respectiv, clasa de mijloc in Romania interbelica. Oferta trebuie sa fie intotdeauna peste medie. In acest caz, si varfurile se evidentiaza mai pregnant decat daca sunt pierdute intr-un noian de piese de toate felurile. Sunt convins ca in patrimoniul particular mai sunt inca multe lucrari, pe care oamenii se tem sa le arunce pe piata la intamplare. O expertizare profesionista si o evaluare corecta vor cuceri increderea ofertantilor. Sper sa rezistam in timp. Am hotarat insa ca mai curand nu functionam decat sa acceptam orice obiect numai de dragul de a face o casa de licitatie.
– Cine asigura serviciile de specialitate?
– Expertizele vor atrage ofertantii, iar investitorii vor fi interesati si de seriozitatea ofertei, si de stabilirea unui comision in limite decente. Cei care investesc in arta o fac, sigur, ca sa-si bucure sufletul, dar si ca sa tezaurizeze o parte a averii lor. Trebuie construit un cadru pentru aceste interese. Evident, s-a construit si pana acum, nu suntem primii, dar s-a construit haotic. Noi nu vrem sa dam tunuri. Ne-am hotarat sa mergem cu pasi masurati pentru a construi o baza solida. Expertii nostri sunt tineri, au o solida cunoastere a artelor plastice si flerul necesar justei evaluari, cum ar fi criticul Marian Constantin, specializat in arta decorativa, sau Marilena Murariu, pentru plastica, alti colaboratori de la Muzeul Cotroceni, pentru domenii specifice, cum ar fi ceramica, sticla… Vom colabora cu institutii care vor ajuta la eventualele expertizari de laborator, si as mentiona Muzeul National de Istorie. Vom avea o seama de consultanti recunoscuti, cum ar fi criticul de arta Pavel Susara, care activeaza si in zona literara si artistica, dar si in aceea a galeriilor, sau profesorul Radu Florescu. Vrem, de asemenea, sa deschidem portile pentru filatelie. Am discutat in acest caz cu presedintele Societatii Filatelice, Leonard Pascanu. Acesta este un domeniu in care circulatia se realizeaza numai intre colectionari. Si cartea veche face obiectul interesului nostru, dat fiind ca si ea poate deveni un tezaur. Obiectul decorativ, chiar daca nu l-am mentionat pana acum, va fi prezent. Vom colabora si cu experti ai altor case de licitatie, pentru ca interesul pentru autenticitatea pieselor este comun.
– Cat a fost de greu, din punct de vedere birocratic, sa infiintati aceasta casa?
– Am inceput de prin iunie. E drept, ne-am grabit sa organizam aceasta prima licitatie in anul fondarii casei si intr-un moment mai destins, dupa jumatatea lunii decembrie, cand mai toata lumea si-a primit salariul, nu se mai gandeste la serviciu si este mai curand preocupat de atmosfera Craciunului. Din 2003, vom esalona licitatiile cu o frecventa lunara, intre ele intercaland, din cand in cand, licitatiile tematice. Desigur, a trebuit sa obtinem aprobari de la Ministerul Culturii si Cultelor, de la alte foruri, va trebui sa ne conformam Legii patrimoniului, care nu are inca norme, care se pare ca vor fi ceva mai dificil de aplicat, pentru ca o licitatie este o licitatie. Termenul de valorificare a lucrarii se stabileste de comun acord cu posesorul ei. Speram ca decidentii se vor gandi la aceste lucruri, cu atat mai mult cu cat unii sunt si ei colectionari de arta.
– Ce propuneti la licitatia de duminica?
– In special pictura, dar si lucrari de arta decorativa in bronz, argint. Lucrarile de pictura sunt remarcabile, ca si numele autorilor lor.
– De ce v-ati hotarat pentru un actor ca prezentator al licitatiei?
– Ne-am gandit ca, dorind sa fim o casa de licitatie cu tinuta culturala, trebuie sa facem din fiecare licitatie un eveniment, iar atmosfera sa fie intretinuta de cineva care are experienta in aceasta directie. Mihai Calin este un om de mare finete, care intelege orice domeniu al artei si dovedeste un profesionalism exemplar. De fapt, cand ne-am gandit la cel care va juca acest rol, noi l-am definit cam asa: -Cineva care sa stie sa poarte papion- si numele lui ne-a venit in minte. Si locatia este speciala. Hiltonul are spatii frumoase, iar actualul director are mare intelegere pentru zona artei. Galeria pe care o am aici, de exemplu, are lucrari in toate spatiile hotelului, iar de anul trecut, am creat chiar evenimente artistice, cum ar fi expozitia lui Valeriu Mladin.
– Cum va fi convietuirea concurentiala cu alte case de licitatie?
– Concurenta este necesara. Ea asaza, in primul rand, preturile la o cota justa. Trebuie sa va spun insa ca, daca vrem sa rezistam si sa cream cote pentru arta romaneasca, este neaparata nevoie de colaborari cu case de licitatie din strainatate. Am intreprins deja cativa pasi in aceasta directie, dar cu adevarat ne vom ocupa de intrarea in circuitul extraromanesc dupa inaugurarea de duminica.
