Se apropie de sfarsit actuala stagiune de concerte pe care Programul Romania Muzical a rezervat-o tinerilor muzicieni. Este o initiativa care apartine lunilor din urma si, in mod salutar, este menita a plasa in conul de lumina al interesului opiniei publice tocmai valorile de varf de care dispune cea mai tanara generatie a muzicienilor nostri, valori acreditate in importante competitii nationale si internationale.
Zilele trecute, in seri consecutive, cele doua sali de concerte ale radiodifuziunii bucurestene au gazduit concerte ale tinerilor muzicieni ce proveneau, pe de-o parte, din clasele Universitatii Nationale de Muzica – ma refer la violoncelista Laura Buruiana insotita de un tanar maestru, de pianistul Viniciu Moroianu, si, pe de alta, din Facultatea de Muzica de la -Hope College- – Holand, din Michigan, S.U.A. – formatia camerala -Fine Arts Trio-. Violoncelista Laura Buruiana a implinit in aceste zile 22 de ani!
Ii facem urari pentru ani multi, pentru ani buni petrecuti in compania muzicii… este studenta la clasa maestrului Marin Cazacu si a absolvit Liceul de Muzica -Geroge Enescu-. Dispune de comunicarea unui talent cuceritor prin prospetimea, prin tonul angajant al zicerii violoncelistice, prin calitatea sensibil plamadita a tonului. Sunt aspecte pe care le recunosti, admirabil potentate, in aceasta lucrare atat se speciala, unica in felul ei, care este Sonata de Claude Debussy, lucrare de maturitate, scrisa in anii premergatori primului razboi mondial; …nimic nu prevesteste aici marea conflagratie; …atmosfera este ludic onirica si aminteste jocul de imagini, succesiunea de tablouri, de portrete specifice traditionalei suite baroce franceze; …este zona unei libertati seducatoare prin propulsia atat de spontana a imaginatiei, un resort admirabil pus in miscare atat de Laura Buruiana, cat si de maestrul Viniciu Moroianu, un muzician ce dezvolta o gandire muzicala pe cat de sensibila, pe atat de avizat orientata spre valorile de adevar ale muzicii.
Celelalte momente ale programului? …un program in adevar amplu de mare recital cameral pe parcursul caruia au putut fi audiate cea de a doua Sonata in fa major de Johannes Brahms, de asemenea, in transcriptie, marele opus datorat lui Cesar Franck, Sonata in la major, si Cello Solo-Sonata, lucrare datorata compozitoarei Doina Rotaru.
O zi mai tarziu, in Sudioul de Concerte -Alfred Alessandrescu-, tinerii muzicieni americani, studenti grupati in -Fine Arts Trio-, au facut dovada unei temeinice pregatiri muzicale camerale. Unitatea formatiei – violonistul Titus Munteanu, pianista Susan De Kam si violoncelistul Nicholas Toben -, coeziunea de ansamblu a acesteia este intretinuta in baza unei impresionante, a unei eficiente comunicari, o comunicare de bun, de foarte bun nivel profesional ce poate asigura perspectiva unei excelente fiintari de lunga durata. In realizarea tinerilor muzicieni americani, Trio-ul in do minor de Felix Mendelssohn Bartholdy, a dispus de coerenta unei constructii ample, temeinic fundamentate, de o sustinere sensibila, convingatoare; in ciuda unor trecatoare inexactitati intonationale la corzi, in ciuda unei frazari nu intotdeauna suficient de generoase la violoncel, valoarea muncii in ansamblu nu a fost cu nimic stirbita. Au mai fost prezentate lucrari de Jean Marie Leclair si Ludwig van Beethoven; am fi preferat, eventual, sa audiem creatii din repertoriul american sau din cel romanesc. Am avut revelatia valorii unei comunicari atent pregatite, inteligent construite in baza unei educatii temeinice privind cantul in ansamblu; este tipul de comunicare ce asigura calitatea numeroaselor ansambluri americane camerale si simfonice, a ansamblurilor constituite in baza competitiei, a comunicarii, a coeziunii responsabile.
Viziuni diferite privind orientarea profesionala, perspective diferite, motivatii si posibile finalizari diferite au putut fi constatate observand comparativ evolutia tinerilor muzicieni romani, pe de-o parte, si americani, pe de alta.
Nu cu mult timp in urma salutam instituirea, la noi, a primului Concurs de Muzica de Camera al conservatorului bucurestean. Mai bine mai tarziu decat… Pe de alta parte, nu poti sa nu observi ca editiile Concursului International -George Enescu- nu dispun de o sectie destinata ansamblurilor camerale… desi Enescu insusi a fost unul dintre cei mai importanti muzicieni ai domeniului cameral in prima jumatate a secolului trecut, a fost initiatorul unui ilustru cvartet de coarde care i-a purtat numele. Desi se poate vorbi de evolutiile exemplare ale Cvartetului -Voces- din Iasi, de elanul profesional emotionant al tinerilor nostri cvartetisti ce anima formatia -ConTempo-, formatie ce dispune de o buna dinamica in spatiul vietii muzicale internationale, cu toate acestea spiritul colaborarii muzicale camerale sustine, la noi, o infima parte a muzicenilor. Multi, aproape toti, etaleaza veleitati solistice… dar putini, o stim bine, vor ajunge la nivelul performantelor tinerilor solisti ce evolueaza in serile de concert ale Programului radiofonic -Romania Muzical-.
Cultivarea valorilor muzicale camerale, a cantului in ansamblu, nu poate fi acceptata drept o alternativa a esecului in zona performantei solistice; dimpotriva, ma refer la o justa apreciere a propriilor disponibilitati ce se pot implini vis-a-vis de marele tezaur al valorilor muzicale camerale. Impartasita in grup, satisfactia muzicala este una mult imbogatita, capata valoarea unei responsabilitati echilibrate, fata de tine, fata de cel din preajma ta, fata de muzica. Referindu-se la noi, un cunoscut exeget comenta ca am fi -un popor de solisti-; as completa notand ca deseori este, mai degraba, vorba de etalarea putin motivata a veleitatilor solistice. Ar fi totusi minunat ca admirandu-ne solistii sa fim totusi impreuna, sa ne ascultam unii pe ceilalti, sa invatam a canta si in ansamblu.
