Ieri a debutat Saptamana Francofoniei, care va dura, de fapt, aproximativ trei saptamani. La resedinta E.S. Philippe Etienne, ambasadorul Frantei la Bucuresti, in prezenta ambasadorilor Belgiei, Canadei, Elvetiei si Marocului si cu participarea E.S. Andrei Magheru, ambasadorul Romaniei pentru francofonie, s-a desfasurat o conferinta de presa menita sa reaminteasca principalele repere ale constituirii francofoniei institutionalizate, rolul si scopurile ei, precum si modalitatile concrete de atingere a lor. Termenul -francofonie-, in acceptia lui actuala, dateaza din 1962, cand, in revista Esprit, Leopold Sedar Shengor o definea drept -acest umanism integral care se tese in jurul pamantului: aceasta simbioza a <energiilor adormite> de pe toate continentele, toate rasele care se trezesc la caldura lor complementara-, subliniind, in acelasi timp, ca -Francofonia este cultura-. Francofonia institutionalizata este de data ceva mai tarzie, prima intalnire a sefilor de state si de guverne care au aderat la francofonie, datand din 1986, moment in care 20 martie a fost declarata Ziua Francofoniei. Rolul francofoniei, dincolo de -activitatea care face sa traiasca limba franceza prin crearea si definirea de termeni noi-, este colaborarea politica, economica, sociala, stiintifica si culturala. Nu ne vom opri acum asupra sensului politic actual al spatiului francofon, decat pentru a aminti ca, la ultima intalnire la nivel inalt de la Beirut (octombrie 2002), s-a desprins hotararea de a pune la punct un acord multilateral vizand promovarea diversitatii culturale.
Cu ocazia celei de a opta saptamani la limbii franceze si a francofoniei, Pierre-Andre Wiltzer, ministru delegat al cooperarii si francofoniei a adresat un mesaj, axat pe ideea importantei apartenentei la o comunitate lingvistica si de valori. -Astfel, aducem un omagiu comunitatii valorilor pe care le poarta aceasta limba: dialogul culturilor, democratia, drepturile omului si deschiderea catre modernitate si dezvoltare. (…) In Franta, ca in intreaga lume, la 20 martie si in zilele din preajma acestei date limba franceza va fi conjugata cu literatura, cantecul, elocinta, sportul, artele si stiintele. Manifestarile organizate in scoli, pe scenele teatrelor, la televiziune si la radio vor pune in valoare creatia, cultura, inventivitatea si aptitudinea de a face din aceasta limba o punte catre alte civilizatii-.
In Romania, Saptamana Francofoniei se va desfasura nu numai la Bucuresti, dar si la Iasi, Cluj, Timisioara si in multe alte orase si chiar localitati mai mici, unde, in invatamant mai ales, limba franceza a cunoscut un mai mare accent in procesul educativ sau unde, prin grija Serviciilor Culturale Franceze, informatizarea scolilor satesti a fost facuta posibila.
In Bucuresti, manifestarile au inceput joi, 13, cu concursul Tineri poeti, destinat elevilor, in cadrul Primaverii Poetilor de la Institutul Francez. Vineri, a debutat Festivalul Filmului Francofon, cu participarea fratilor Dardenne, iar ieri seara, la ora 19.00, la Nationalul bucurestean s-a deschis Festivalul de teatru francofon. In zona economicului, Le Mot d*Or, organizat sub inaltul patronaj al Consiliului Francofoniei, al Agentiei Francofoniei si al Oficiului pentru limba franceza, este destinat in principal studentilor, probele scrise avand loc la ASE, maine, aici urmand sa se desfasoare vineri si expozitia/masa rotunda intitulata Publicatii francofone de stiinte economice si franceza de afaceri. Maine, va debuta si Salonul locurilor de munca francofone, la Teatrul National. Finala concursului Allons en France, dotat cu premii constand in patru calatorii in Franta si carti, stabilite de un juriu condus de Doamna Etienne, precum si un Bal francofon, oferit participantilor vor anima ziua de joi. Se adauga un Colocviu al rectorilor universitatilor francofone cu participarea doamnei Gendreau-Massalou, care va lansa si Saptamana Stiintei si Tehnologiei ce se va desfasura intre 31 martie si 5 aprilie la Academia Romana.
Festivalul Teatrului Francofon are o agenda impresionanta, cuprinzand spectacole ale unor trupe profesioniste, dar si de liceeni sau studenti. Dupa trupa Les francofols et Assentiment a liceenilor din Cluj si Huedin, care au prezentat Les Nouvelles Orientales, adaptarea unui text de Marguerite Yourcenar, astazi, trupa Scolii Franceze din Bucuresti va oferi, la Sala Elvire Popescu, un Spectacol de marionete, iar La Comapgnie des Minuits, va invita, la ora 19.00, la Studioul Casandra, pentru montarea Cantareata cheala de Eugene Ionesco. Maine, aceeasi companie va realiza, pe scena Atelier a Teatrului National, George Dandin de Moliere. Spectacolul, in opinia actorilor, este influentat de Theatre du Soleil al Adrianei Mnoushkine si de conventiile teatrale din Pekin. In 2001, Stephane Polsky declara: -Daca nu ar exista Compagnie des Minuits, ar trebui inventata. Daca nu ar fi montat piesa George Dandin, ar trebui sa-l rugam sa o faca-. Spectacolul va fi reluat joi, la ora 10.00, intr-o repetitie-atelier, si seara la ora 19.00, pe aceeasi scena. Remarcam in cadrul festivalului de teatru, spectacolul Scrisoare de dragoste ca un supliciu chinezesc, piesa lui Arrabal pusa in scena de Pusi Dinulescu, care s-a dovedit un adevarat succes la Avignon in Franta, cu Victoria Cocias, Dragos Stemate si Emilia Dobrin. Teatrul Eugen Ionesco din Chisinau aduce pe scena bucuresteana spectacolul cu piesa lui Matei Visniec, Masinaria Cehov, regizata de Petru Vutcarau. O seara speciala promite cuplul Oana Pellea – Mihai Gruia Sandu, intr-o demonstratie de teatru clovnesc montat de regizorul Marc Dore, Plec. Pe langa trupele romanesti de la teatrele -Ion Creanga- din Bucuresti (cu piesa Teatru fara animale de Jean-Michel Ribes), -Anton Pann- din Ramnicu Valcea, cu Cel care a dat coltu, adaptare dupa un text de Rene Obladia, amintim prezentarea vineri seara, la ora 19.00, la Teatrul ACT, a spectacolului Si eu am radacini, texte dramatice de Jean-Marie Piemme, Liliane Wauters, Paul Emond, Henri Bauchau, in lectura-spectacol a actorului, regizorului si dramaturgului belgian Jean-Francois Politzer. Desigur, despre unele dintre aceste spectacole vom scrie mai detaliat.
Un alt aspect ce merita subliniat este bogatul program prevazut de Centrele Culturale Franceze din Iasi, Cluj si Timisoara, cu o subliniere speciala la Iasi pentru Balul francofoniei, din 29 martie, la Cluj, pentru colocviul Margrite Yourcenar, la Timisoara, pentru lansarea unei antologii de scriitori romani de expresie franceza.
Anvergura manifestarilor dedicate francofoniei devine in oarecare masura clara chiar din aceasta prezentare, prin forta lucrurilor, sumara. De-a lungul acestei perioade vom reveni asupra evenimentelor culturale remarcabile fie prin amploarea lor, fie prin calitate deosebita in cazul filmului si teatrului.
