Indata ce se petrece o schimbare radicala in starea vremii, un reflex pavlovian ii starneste pe oamenii presei de prin barlogurile lor si-i goneste la vanatoare de informatii, opinii si imagini. Este o reactie generala, valabila si pentru gazete, si pentru jurnalele de televiziune, poate una dintre cele mai bine puse la punct, organizatoric vorbind, cu un algoritm usor de aplicat, mostenit din sezonul trecut.
Asa am avut reportajele realizate printre troienele iernii, sub deviza geniala -iarna nu-i ca vara-. Iar la explozia caniculei, vara, un comutator minuscul este actionat instantaneu pentru a plasa demersul jurnalistic sub semnul unui nu mai putin genial -vara nu-i ca iarna-. Acolo aveam viscole si temperaturi sub zero grade, aici ne bate vantul solar si fierb ideile sub teasta, putine, da* fixe. Nu sunt deosebiri esentiale, daca stii cum sa abordezi situatia. De pilda, de cum s-au pravalit primele tone de apa din cer, asupra Bucurestilor, grupurile de comando disciplinate ale echipelor de filmare si-au luat sculele si s-au prezentat, conform unui obicei cultivat de ani de zile, care a devenit un adevarat ritual, ceva in genul targurilor populare, in principalele pasaje subterane. De-acolo, am primit imagini care puteau fi, la fel de bine, si de anul trecut (meritul perenitatii apartinand edililor, nu televiziunii): masini scufundate in apa pana la parbriz, pompierii pompand, soferi sinistrati pe acoperisurile propriilor autoturisme, strazile din jur metamorfozate in canale venetiene, numai bune de relansat turismul domnului Agathon.
O treaba buna (desi mica) face reporterul care apare dimineata la B1 TV si le spune conducatorilor auto ce sa faca. -Vedeti ca e radar in cutare si cutare loc… aveti grija la lichidul de spalare a parbrizului sau macar puneti niste alcool, detergent de vase, ceva… atentie la gropile nesemnalizate, s-ar putea sa fie pline cu apa si sa va pacaleasca… sa aveti la dumneavoastra o haina usoara si o umbrela…-, ma rog, de bun-simt. De bun-simt ar vrea sa fie si observatia redactorului care prezinta stirile si revista presei pe deasupra: -Eu am spus-o de ieri, decat sa arunce cu bani pentru garda civica (!!!), mai bine ar debloca canalizarea…-. Cacofonic, dar de efect pentru publicul telespectator, chit ca nu exista nici o legatura intre una si alta. Redactorul cu pricina are si dansul un reflex pavlovian: indata ce este aratat in cadru, vorbeste.
