Un geniu al tehnicii românești: Henri Coandă (1886-1972)

Intrat în legendă, Henri Coandă este cunoscut îndeosebi pentru realizarea primului avion cu reacție și descoperirea efectului care îi poartă numele, însă moștenirea sa este cu mult mai bogată și cuprinde peste 250 de invenții concretizate în peste 700 de brevete. În 1910, când avea numai 24 de ani, la a doua ediție a Salonului Internațional Aeronautic din Paris, atrăgea atenția lumii științifice cu prezentarea primului avion cu turbo-propulsor fără elice, intrat în istoria științei ca „Avionul Coandă 1910“. La trecerea unui secol de la acest important eveniment științific, în Aula Academiei Române s-a desfășurat o sesiune omagială organizată de Secția de Științe Tehnice a Academiei Române și Asociația „Henri Coandă“. În alocuțiunea de deschidere, acad. Valentin Vlad, vicepreședinte al Academiei Române, a făcut o prezentare sintetică a vieții și operei lui Henri Coandă, al cărui exemplu „trebuie transmis tinerilor pe care îi formăm în universitățile și institutele noastre“. Prin tot ceea ce a făcut acest geniu al tehnicii românești „trebuie să fie un reper în evaluarea cercetării noastre din domeniile științifice și tehnice“. G-ral. Lt. dr. Ion-Aurel Stanciu, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, a rostit un „cuvânt omagial din partea aviației militare române“. În continuare, au prezentat comunicări: prof. dr. ing. Corneliu Berbente, Universitatea Politehnică București – „Personalitatea științifică a savantului Henri Coandă“; dr. ing. Ioan Buiu – „Coandă 1910 «Le seule aeroplane sans Èlice avec turbo-propulseur» – impact mediatic și tehnologic“; G-ral (r) Iosif Rus, Asociația Română pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii – „Fundamentul științific al creației lui Henri Coandă 1910“; Ing. Dan Antoniu – „Propulsorul Coandă 1910“; Dr. ing. Sorin Dinea – „De la avionul cu reacție la aerodina lenticulară“; Prof. dr. ing. Adriana Năstase – „Omagiu pentru Henri Coandă“; prof. dr. fiz. Radu Homescu – „1970: Dialog cu Henri Coandă“; „1976: La Muzeul Spațiului din Washington“, și ing. Alexandru Bartoc, Fundația Bartoc  – „Henri Coandă în filatelie și numismatică“. La sala „Th. Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române a fost vernisată o expoziție dedicată lui Henri Coandă.

Deschizător de drumuri în știință și tehnică

Henri Coandă s-a născut la 7 iunie 1886, fiind fiul generalului Constantin Coandă, profesor de matematică la Școala Națională de Drumuri și Șosele din București și prim-ministru al României (1918), și al Aidei Danet, fiica medicului francez Gustave Danet. A urmat cursurile gimnaziale la Liceul Sf. Sava și cele liceale la Liceul Militar din Iași. Și-a continuat studiile la Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină din București și, din 1904, la Tehnische Hohschule Berlin – Charlotenburg, iar din 1909 la École Supériore d’Aéronautique et de Construction Mécaniques, pe care o termină în anul următor ca șef al primei promoții de ingineri aeronautici. Sprijinit de inginerul Gustave Eiffel și de matematicianul Paul Painlevé începe să facă experimente aerodinamice și construiește, în 1910, primul avion propulsor cu reacție, fără elice, numit „Coandă – 1910“. Tot în acest an, a fost distins cu titlul de „Officier d’Académie“ pentru servicii aduse aviației și, câțiva ani mai târziu, pentru participare la război în slujba Franței și a Aliaților primește „Legiunea de Onoare“, iar în România i se acordă „Bene Merenti“, clasa I. O activitate la fel de intensă desfășoară și în Anglia, între 1911-1914, ca director tehnic la Uzinele de aviație din Bristol, unde construiește avioane cu elice de mare performanță, cunoscute sub numele de „Bristol-Coandă“ și cu unul dintre ele a câștigat premiul I la Concursul internațional al aviației militare din Anglia. Se întoarce în Franța, unde seria performanțelor se îmbogățește între altele cu un avion de recunoaștere, prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reacție și primul tren aerodinamic din lume.
Anul 1934 este cel în care Henri Coandă obține un brevet de invenție pentru „Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce pătrunde într-un al fluid“, cunoscut ca „Efectul Coandă“ și definește devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex, fenomen observat încă din 1910, când făcea probe la avionul său cu reacție. Descoperirea a fost urmată de numeroase aplicații, fiind considerat și părintele mecanicii fluidelor. Dintre atât de multele sale invenții mai consemnăm realizarea unui nou material de construcție (beton-lemnul) pentru decorațiuni, folosit la Palatul culturii din Iași. Tot în România, pune la punct un dispozitiv de detecție a lichidelor din sol, folosit în prospectarea petrolieră. În Golful Persic, a construit un rezervor subacvatic din beton pentru depozitarea petrolului. Și am putea continua. Cu certitudine, a avut vocația unui genial deschizător de drumuri, deoarece, cum însuși spunea: „Domeniile științei sunt atât de vaste și atrăgătoare, că nu m-am putut abține de a le atinge pe toate. Dacă în aerodinamică am un oarecare renume, aceasta nu înseamnă că nu am găsit în alte branșe lucruri interesante… în biologie, electronică, cristalografie, studiile spațiale, hidrodinamică, studiul apei în general, optică, termodinamică, energie nucleară ș.a.m.d.“.

Generozitatea gânditorului

Recunoașterea internațională a fost pe măsură și, de pildă, în 1972, o revistă franceză îl plasa printre primii douăzeci de mari savanți din toate timpurile, iar o revistă americană consemna: „Acest om înalt, înțelept și robust savant este unul dintre cei mai activi oameni ai lumii și, fără nicio exagerare, unul dintre geniile cele mai mari ale secolului“. Recunoașterea internațională este atestată și de numeroasele distincții și premii între care: Harry Diamond Laboratories Award, Honorary Fellowship of Royal Aeronautical Society, Prix et Grand Médaille d’or Wielles Tiges“, UNESCO Award for Scientific Research, Médaille de l’Aéronautique Francaise.
Henri Coandă a revenit în țară în 1969 ca director al Institutului de Creație Științifică (INCREST), iar în 1971, împreună cu acad. Elie Carafoli, reorganizează Departamentul de Inginerie Aeronautică al Institutului Politehnic din București. În anul 1970, a fost ales membru al Academiei Române.
Înzestrat cu disponibilitate intelectuală de excepție și cu un spirit inventiv pe măsură, Henri Coandă a fost și un gânditor de o generozitate cu totul exemplară, sintetizată în mărturisirea: „Tot ce-am întreprins, tot ce-am realizat nu a fost decât o chemare a noului, pentru cunoaștere, în scopul aflării a ceea ce mi-ar fi permis să deslușesc omul, condițiile lui de viață, posibilitățile lui de creație într-un univers ce se dorea mereu mai larg, mai mare… în care să-mi pot aduce contribuția nu a unui ambițios, a unui egocentric, ci a unui devotat ideii de ridicare a omului prin acele mijloace pe care le oferă tehnica în era noastră, interes și obiectiv care mă animă și astăzi“. A-i evoca viața și activitate este o datorie și, cum s-a subliniat, o datorie este a-i cunoaște întreaga moștenire spre a o îmbogăți.

AGENDA
* Astăzi la ora 12.00, la sediul Fundației Naționale pentru Șiință și Artă (FNSA) se va desfășura festivitatea de acordare a Premiilor de Excelență în Domeniul Științei și Artelor. Evenimentul este organizat de FNSA în colaborare cu Primăria Sectorului 2 București.
* În ziua de 15 ianuarie, ora 11.00, în Aula Academiei Române va avea loc manifestarea „Ziua lui Mihai Eminescu – Ziua Culturii Naționale“, organizată de Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă și Biblioteca Academiei Române. La ora 10.30, în sala „Th. Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române se va vernisa expoziția „Donația George Oprescu“.