Conservarea bio și geodiversității ca suport al dezvoltării durabile și al creșterii economice și sociale în zona Țara Hațegului-Retezat
La 1 decembrie 1926, Generalul Henri Mathias Berthelot (1861-1931), membru de onoare al Academiei Române, dona Academiei „toată partea din averea aflată în România, atât în bunuri mobiliare, cât și imobiliare“, adică moșia primită în 1922 odată cu cetățenia română, din comuna General Berthelot-Farcadin, „toate drepturile asupra solului și subsolului, precum și clădirile, plantațiile, ameliorările de toate soiurile și tot avutul mobiliar aflându-se pe sau în proprietate în clipa decesului meu“. Era, cum se consemnează în Analele Academiei, „un dar de iubire pentru țara care-l înfiase cu atâta mândrie… pentru cultura neamului și legătura acestei culturi de a iubitei și glorioasei lui patrii“. Apoi, istoria a fost cum o știm și abia în urmă cu cinci ani Academia Română a redobândit conacul împreună cu terenul agricol și silvic aferent. În ziua de 6 iulie, în aula Academiei Române a fost lansat Proiectul „Conservarea bio și geodiversității ca suport al dezvoltării durabile și al creșterii economice și sociale a zonei Țara Hațegului-Retezat“; pe 9 iulie, Proiectul a fost lansat în comuna Berthelot, jud. Hunedoara. Proiectul este realizat de Academia Română, Universitatea București și Asociația Intercomunală Țara Hațegului, sprijinit printr-un grant al Islandei, Liechtensteinului și Norvegiei în cadrul proiectelor europene. În deschidere, acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, aprecia că „este un proiect complex care interesează din punct de vedere științific, economico-social, dar și din punct de vedere patrimonial pentru că prevede refacerea conacului Berthelot“.
Acad. Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române, coordonatorul Proiectului, a prezentat pe larg acest proiect de cercetare interdisciplinară ale cărei rezultate vor fi integrate într-o strategie de dezvoltare socio-economică durabilă a zonei Țara Hațegului-Retezat. „Corelând cele trei tipuri de cercetări – biodiversitatea, geodiversitatea și de economie durabilă, a subliniat acad. Păun Ion Otiman, dorim să elaborăm o strategie pentru dezvoltarea durabilă a acestei zone“. Proiectul prevede și o campanie de educare și promovare a agriculturii ecologice și a dezvoltării rurale. Valoarea generală a Proiectului este de 2.083.337 euro, din care 1.579.865 euro din finanțare externă. Între obiectivele principale ale Proiectului enumerăm: 1) Cercetarea și elaborarea de studii integrate pentru monitorizarea, conservarea și valorificarea biodiversității din Rezervația științifică Gemenele-Retezat și a geoparcului Țara Hațegului, pentru realizarea unei bănci de date genetice vegetale și animale și dezvoltarea unei agriculturi ecologice, tradiționale în zonă. 2) Sprijin pentru o dezvoltare economică și socială a zonei Țara Hațegului cu organizarea unor campanii de conștientizare a cetățenilor de necesitatea conservării bio și geodiversității și de refacere a mediului prin curățirea și plantarea unei suprafețe de șapte ha. 3) Reabilitarea clădirii din comuna General Berthelot, proprietate a Academiei Române, și realizarea Centrului de Cercetări de Bio și Geodiversitate în Țara Hațegului. 4) Elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă a zonei Țara Hațegului.
Subintitulându-și comunicarea „Către o Europă mai echilibrată, mai egalitară prin solidaritate, oportunitate, cooperare“, Ștefan Barbălată a prezentat pe larg mecanismul financiar al Spațiului Economic European (SEE), o asociație de 30 de state formată din țările membre UE, la care se adaugă Islanda, Liechtenstein și care, în principal, urmărește eliminarea discrepanțelor în dezvoltarea economică între țările UE. Prof. Dan Grigorescu, de la Universitatea din București, a prezentat comunicarea „Studii și cercetări de geodiversitate în Rezervația științifică Gemenele-Retezat și geoparcul Țara Hațegului“, o pledoarie temeinic argumentată pentru necesitatea desfășurării cercetărilor privind geodiversitatea zonei în scopul unui management rațional care să țină seama de importanța acestui areal și considerarea acestor site-uri în cadrul unor trasee turistice. Amintind că în anul 2000 au apărut primele geoparcuri din Europa, că în 2004 s-a obținut acordul național pentru geoparcul Țara Hațegului și, în 2005, a fost cuprins în rețeaua europeană, prof. Dan Grigorescu a enumerat efectele acestor cercetări dintre care am reținut: o cunoaștere mai bună a geodiversității și a felului în care aceasta poate fi folosită în educarea tinerilor și, în general, antrenarea locuitorilor în amenajările care se vor face. De asemenea, se are în vedere și dezvoltarea logistică pentru turism, revitalizarea tradițiilor folclorice și a celor artizanale din regiune.
Dr. Mădălin Enache, directorul Institutului de Biologie al Academiei Române, a prezentat tema proiectului de cercetare „Evaluarea stării actuale de monitorizare a habitatelor și speciilor din zona Țara Hațegului-Retezat în vederea stabilirii unor măsuri de protecție“, în fapt, modul concret în care specialiștii acestui institut se vor implica în realizarea Proiectului. Obiectivul cercetărilor este evaluarea populațiilor de păsări, plante și coleoptere existente, valoarea habitatelor de interes național și comunitar, variabilitatea genetică în cazul populațiilor de plante periclitate. Împreună pot constitui un suport pentru politicile în domeniul biodiversității pentru că e absolut necesar să se cunoască precis stadiul în care măsurile luate până acum au avut succes sau în ce măsură au fost suficiente pentru atingerea țintelor propuse. Desfășurate cu respectarea cadrului legal de la nivel european și național, cercetările se vor finaliza în stabilirea priorităților pentru acțiunile de conservare, ca parte componentă a viitoarelor planuri de dezvoltare. În aceeași perspectivă, prof. univ. Alexandru Bogdan, membru corespondent al Academiei Române, a înfățișat activitatea Centrului de Studii și Cercetări pentru Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu“ al Academiei Române, pe care îl conduce, și participarea acestuia în activitatea Centrului de Cercetări de Bio și Geodiversitate Țara Hațegului. În comunicarea sa „Modele de revitalizare a vieții sociale și economice în zona Țării Hațegului“, dr. Valeria Florian, de la Institutul de Economie Agrară al Academiei Române, a conturat obiectivele cercetărilor complexe de elaborare a strategiei de dezvoltare rurală din Țara Hațegului, în care vor colabora cu ceilalți parteneri în scopul unei bune funcționalități a strategiei.
În prezentarea comunicărilor s-a remarcat preocuparea statornică pentru ca cercetările pluri și interdisciplinare să asigure o cât mai riguroasă cunoaștere a tuturor aspectelor realității concrete într-o concepție integrativă viabilă, concretizată într-un model care să asigure Proiectului reușita demnă de tradițiile Academiei Române și la nivelul exigențelor contemporane.
