
Galeria marilor personalități ale istoriei și culturii românești
La stingerea din viață a lui Vasile Goldiș (1862-1934), Academia Română, al cărui membru de onoare era, aducea un omagiu proeminentului luptător pentru Unirea Transilvaniei cu România, care „toată energia lui a închinat-o fără precupețire binelui neamului, culturii porului român încă neunit și aspirațiilor lui la independență politică, de grai și de gândire“. După trecerea a 150 de ani de la naștere, figura emblematică a lui Vasile Goldiș a fost evocată în cadrul unei sesiuni științifice organizată de Secția de ?ê?£tiințe Istorice și Arheologie. În alocuțiunea de deschidere, acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, a afirmat că „Academia Română este datoare să reamintească românilor marile momente și personalitățile de seamă ale neamului… Este și cazul lui Vasile Goldiș. A aparținut unei generații a căror personalități figurează în calendarul sufletelor noastre… o personalitate excepțională prin afirmarea sa multiformă atât în Transilvania cât și în întreaga Românie“. Comunicările care au urmat au pus în evidență complexitatea acestei mari personalități a istoriei noastre: Prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe ?ê?£incai“, Târgu Mureș – Vasile Goldiș. Anii de studiu și formarea intelectuală; Prof. univ. dr. Aurel Ardelean, președintele Universității de Vest „Vasile Goldiș“ din Arad – Vasile Goldiș (1862-1934), 150 de ani de la naștere; Prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Istorie „George Barițiu“ din Cluj Napoca – Locul lui Vasile Goldiș în mișcarea politico-națională a românilor din Transilvania și Prof. Marius Grec, decanul facultății de ?ê?£tiințe Umaniste, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș din Arad – Contribuția lui Vasile Goldiș în realizarea Marii Uniri.
Dascălul, publicistul și omul politic proeminent al Marii Uniri
Vasile Goldiș s-a născut la 12 noiembrie 1862 și, după absolvirea studiilor liceale, a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Budapesta și apoi din Viena. Student de excepție, animat de un puternic sentiment patriotic, tânărul Vasile Goldiș a participat la activitatea asociațiilor studenților români „Petru Maior“ și „România jună“. Licențiat în litere și filozofie a fost numit candidat de profesor la Liceul „Eötvos“ din Budapesta, după care vine la Caransebeș ca profesor suplinitor, unde debutează la „Foaia Diecesană“ și îndrumă societatea de lectură a tinerilor „Progresul“. Drumul vieții îl poartă la Brașov ca profesor titular, unde animat de același sentiment de iubire de neam și cultură, editează manuale de istorie, de limba latină pentru elevii de liceu, programe școlare și abecedare. Implicat în activitatea culturală și politică, se afirmă ca publicist redutabil, scrie numeroase articole (multe nesemnate) și, ales membru în consiliu județean al Brașovului, participă la diferite adunări unde rostește discursuri înflăcărate ca să trezească în conștiința poporului, mai ales a tineretului, idealurile de unitate și libertate. În 1893 s-a înscris în Partidul Național Român din Transilvania și un an mai târziu, în 1894, înființează „Tribuna poporului“ care își continuă apariția la Arad și în care publica număr de număr. În anul 1901, Vasile Goldiș revine la Arad ca secretar al Episcopiei Ortodoxe și profesor la ?ê?£coala Superioară de fete. În tot acest timp se dedică impetuos cu deosebire activității publicistice, pentru ca, în 1905, când a fost ales director al Asociației Naționale Arădene, activitatea sa fie predominat politică, ajungând , între 1906-1910, deputat în Parlamentul de la Budapesta. În 1911 îl găsim director al ziarului „Românul“ și director executiv al Institutului tipografic „Concordia“, unde se tipărea ziarul, cărți și broșuri folositoare pentru cultivarea sentimentului național. În autobiografia sa, Vasile Goldiș scris că Românul a „susținut integral toate aspirațiile românești“. În 1812 i-a apărut cea mai importantă lucrare: „Despre problema naționalităților“. Evenimentele încep să se precipite și în vara aceluiași an apare Declarația de la Oradea a Partidului Național Român iar în noiembrie manifestele „Către națiunea română“ și „Către popoarele lumii“. Înfățișând locul lui Vasile Goldiș în mișcarea politico-națională a românilor din Transilvania, Nicolae Edroiu a conchis că a activat pe mai multe paliere ale mișcării naționale românești a timpului său: „ A făcut din învățământul românesc din Ardeal o tribună a luptei politico-naționale a poporului său. De asemenea din presa românească transilvăneană …precum și din ASTRA în care a activat ca orice intelectual de peste munți. Prin studiile sale științifice și prin articolele publicate în presa vremii a contribuit la pregătirea opiniei interne și din străinătate în vederea înfăptuirii marelui act al Unirii din 1918 și a fost lider marcant al mișcării românești de peste Munți pentru realizarea acestuia. Vasile Goldiș a fost dascălul, publicistul și omul politic proeminent al acelui memorabil an 1918“
„Cea mai mare sărbătoare a națiunii noastre“
În Discursul solemn rostit la 1 decembrie 1918, Vasile Goldiș, a cerut ca adunarea națională să propună unirea românilor din Transilvania cu România. Se împlinea astfel un ideal îndelung dorit, cu înțelepciune urmărit, cu entuziasm împlinit. La 14 decembrie, o delegație condusă de Vasile Goldiș prezenta Majestății Sale, Ferdinand I actul de unire de la Alba Iulia. Notează marele patriot: „Această zi a fost cea mai mare sărbătoare a națiunii noastre și Bucureștii în această zi se scălda în delirul fericirii supreme…Viața statului român aparține de aici înainte actualității, nu istoriei“. Ideile argumentate în comunicări au fost susținute odată mai mult de Marius Grec care l-a „lăsat mai mult să vorbească pe Vasile Goldiș“ și reținem doar mărturisirea că „hotărârile de la Alba Iulia au să rămână pe veci o glorie a Adunării Naționale de la 1 decembrie 1918, fiindcă prin ele se proclamă principiile eterne și infailibile ale dreptății, ale libertății și ale păcii de totdeauna a lumii“.
Academia Română l-a ales printre membri săi de onoare în anul 1919. Într-o scrisoare trimisă lui Brătescu-Voinești, Vasile Goldiș mulțumește pentru „distincția acordată“ și afirmă că „voi pune și de acum înainte toate puterile mele sufletești în serviciul culturii și măririi neamului românesc“. Membru al Academiei dar și al delegației ASTREI la ședința solemnă din 2 iunie 1924, Vasile Goldiș ține un discurs din care reținem: „Noi însă, mai vârtos, va trebui să încordăm energiile noastre spre a desăvârși unirea sufletească a întregului neam românesc, urmărită atât de dârz și fără preget de înaintașii noștri.“ Ca primul președinte al ASTREI după Marea Unire, Vasile Goldiș aprecia că Asociațiunea a fost „instrumentul clasic al acestei Uniri“ și, cu timpul a devenit o adevărată fortăreață a unității naționale, „un fel de stat românesc“, pentru a încheia „Ea este adevărata făuritoare a zilei de 1 decembrie“.
Prof. Aurel Ardelean a prezentat contribuția lui Vasile Goldiș la reorganizarea învățământului românesc, în special al celui superior, în calitate de membru al Consiliului Dirigent și ministru. Rector fondator al Universității „Vasile Goldiș“, Aurel Ardelean a afirmat că, îndată după marea Unire, „intelectualii arădeni a cerut deschiderea unei universități în limba română la Arad“, că au existat mai multe propuneri. În 1930, Goldiș vorbea de o „universitate populară care să cuprindă întregul tineret desfășurând o activitate cât mai susținută prin secțiile științifice și literare luând în dezbatere problemele cele mai importante ale țării în domeniul culturalizării satelor“. Dorința lui Vasile Goldiș s-a împlinit în urmă cu mai bine de două decenii odată cu înființarea Universității care-i poartă numele, „o universitate cu desăvârșire deschisă la bază și cât mai selectivă la vârf…o universitate antreprenorială pusă în slujba comunității arădene, care respectă principiul patronului nostru spiritual: Prin Noi înșine.
Sesiunea a oferit un bun prilej pentru lansarea lucrării „Vasile Goldiș. 150 de ani de la naștere. 1862-1934)“ de Marius Ioan Grec, Marțian Iovan și Stelian Ioan Boia, apărută la Editura Academiei Române și a albumului „Vasile Goldiș și Marea Unire“ de Virgiliu Jireghie și Marius Grec, apărut la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș“ din Arad.
Colaborare cu Academia Română