Este in stare cutia televizorului, spre deosebire de cutia Pandorei, sa elibereze vise fericite si, mai ales, coerente? Ba bine ca nu… Ecoul recent incheiatei campanii -Alege A.S.I.A- va rasuna multa vreme de acum inainte in orice apartament de bloc, ori garsoniera, ori curte din Romania in care fredoneaza o fetita sub privirile induiosate ale mamicii si taticului. Din punct de vedere publicitar, castigul trupei cu pricina este inestimabil. Daca pana la -Alege A.S.I.A.- interpretele se bucurau mai ales de recunoasterea unei paturi largi de adolescenti, in momentul de fata probabil ca nu mai exista, la nici o categorie de varsta, vreunul care intrebat -ce este Asia?- sa nu se gandeasca mai intai la formatie si abia apoi la continentul cu acelasi nume.
Dar poate ca ar trebui sa acceptam si intrarea triumfala intr-o noua epoca: epoca in care, imediat dupa aniversarea de 14 ani (ba chiar si mai devreme, caci visele sunt precoce), orice pustoaica intinde mana sa ia cheile apartamentului, telefonul mobil si inelul fermecat care-i deschide portile de aur si diamante ale carierei. Dintr-un colt al camerei sale de copil, papusa abandonata priveste perplex. De-acum, mai usor cu scoala, iar diriga ar face bine sa lase, conform unei vorbe foarte la moda in zilele noastre, ciocu* mai mic. Videoclipuri, turnee, scene, mondenitati picante, iata-ma-s!
In esenta, visul acesta e o formula verificata cu succes in tot showbiz-ul vestic, cu America in frunte, si nu are, sau n-ar trebui sa contina, nici un ingredient nociv. E rau sa-l incurajezi pe un tanar sa caute succesul? Sau e rau sa-i dai unui om, intr-o emisiune televizata, un milion de dolari? Comentariile sunt inutile… De rau este (dar si asta se intampla in toata lumea) cand pe marginea spectacolelor cu vise se tese paienjenisul de barfe si intrigi, maracinisul de porcarele in care vedetele adulte sunt obisnuite sa vietuiasca si sa se (re)produca. Ca aia a avut pile… Ca ailalta a dat spaga, ori Doamne iarta-ne… Ca una n-avea voce… Ca locurile erau arvunite… Chestii serioase, ca in orice competitie ce se respecta. Asta e, de fapt, nenorocirea: ca o data cu visul care-l face sa prinda aripi, tanarului candidat-protagonist i se serveste si garnitura de mizerii si pete ce fac parte din peisajul vietii de profesionist la care aspira. De ce nu functioneaza o curatatorie performanta in domeniu, ar trebui cercetat macar asa, de amorul artei.
