Ultimul raport de activitate al MCI contrastează puternic cu realitatea din sistemul de cercetare românesc aflat într-un declin accelerat conform celui mai recent raport privind inovarea în statele UE și subliniat într-un comunicat Ad-Astra din 8 noiembrie 2017. Astfel, Asociația Ad Astra consideră că reforma sistemului de cercetare presupune următoarele cinci direcții majore: (i) Creşterea reală a alocărilor bugetare pentru cercetare; (ii) Stimularea performanţei; (iii) Evaluarea activităţii tuturor consiliilor care funcţionează pe lângă cele două ministere de resort; (iv) Utilizarea exclusiv a evaluatorilor selecţionaţi pe baza unor criterii de profesionalism şi competenţă similare celor din UE; (v) Analizarea situaţiei Academiei Române şi a tuturor academiilor de ramură.
Ad Astra consideră că în 2017 reforma sistemului de cercetare nu doar a stagnat ci din contră a înregistrat un regres substanțial.
Cele două principii statuate în raportul MCI ca punct de pornire în activitatea din 2017 a ministerului sunt eronate, am putea spune intenționat, și se potrivesc foarte bine cu atributul de „fake news” (știre falsă).
Afirmația conform căreia execuția bugetară pe 2016 a fost deficitară este fundamental eronată ținând cont de faptul că în realitate au fost cheltuiți 1,8 miliarde lei în 2016, comparativ cu un buget rectificat de 1,4 miliarde în 2017, din care 1,1 miliarde lei execuție bugetară la finele lunii noiembrie. Raportul pretinde că s-a realizat o „Continuitate a strategiei de echilibrare a situației cercetării și inovării la nivel național” în timp ce raportul Uniunii Europene menționat mai sus arată exact contrarul în privința inovării. În ceea ce privește finanțarea de la buget a cercetării suntem în continuare printre codașii UE.
„Realizările” raportate recent de MCI nu sunt sprijinite de fapte reale după cum analizăm succint mai jos.
i) (Ne) Asigurarea condițiilor îmbunătățite pentru desfășurarea activității cercetătorilor
– Creșterea tarifului orar pentru activitatea de cercetare (la 50 Euro/oră), deși rezolvă multe din problemele administrative ce împiedicau participarea cercetătorilor români în proiectele de cercetare internaționale, nu rezolvă subfinanțarea cronică din sistem. Constatăm că MCI nu este capabil să organizeze și să finalizeze la timp competițiile de proiecte de cercetare, cel mai important mecanism prin care fondurile de la buget ajung la cercetători. Ridicarea plafonului salarial este inutilă dacă nu sunt alocați bani spre competiții naționale de proiecte. Ne întrebăm ce estimări a făcut MCI pentru a evalua impactul acestei majorări de plafon în rândul cercetătorilor. Câți cercetători vor beneficia de majorare?
– Eliminarea impozitului pe venit nu este o realizare a actualului ministeriat, primul Ordin în acest sens fiind emis în 2016 (vezi Ordinul nr. 4947/899/2018/1840/906/2016 privind încadrarea în activitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică). Mai mult, o bâlbâială juridică sau necunoașterea realității din sistem, a necesitat emiterea a două normative suplimentare pentru a uniformiza aplicarea plafonului salarial (Hotărârea 751/11.10.2017, Hotărârea 8/2018).
– Bonificările pentru locuri noi de muncă s-au acordat în lipsa unor prevederi în acest sens prevăzute în Pachetul de informații și care au stârnit inițial mânia, apoi disperarea aplicanților la această competiție, contestată în instanță de asociația noastră pentru nereguli în desfășurare. Decizia recentă a autorităților de a reduce cu 30% finanțarea tuturor proiectelor câștigătoare face ca în realitate angajarea de noi cercetători științifici atestați (categorie în care ar intra și cercetătorii români din străinătate dornici de a reveni în țară) pe aceste proiecte să fie practic imposibilă.
– Restricțiile impuse olimpicilor români beneficiari ai burselor „Carol I” amintesc de programul de burse al Guvernului României în care din totalitatea bursierilor niciunul nu a fost angajat într-o instituție de stat, deși aceasta era o condiție contractuală pentru respectiva bursă. Aceste burse îi obligă pe olimpici să petreacă 4 ani în sistemul național de cercetare, într-un moment critic al carierei când este de dorit ca aceștia să beneficieze de specializări (de fapt, educație) în instituții cu tradiție din străinătate, de unde să fie apoi stimulați să se reîntoarcă în țară. Premierea rezultatelor cercetării menționată în raportul MCI este un proces care are loc de mai mulți ani deja, și reprezintă un lucru pozitiv, dar acesta nu se datorează actualului ministeriat.
– Mărirea cuantumului premiilor pentru inventatori este lăudabilă, însă ar fi de dorit premierea brevetelor care se aplică și aduc beneficii consistente și care pot fi dovedite. Nu este destul să fie înregistrat patentul (pe care MCI îl premiază), iar acesta să stea nefolosit „pe raft”, nefiind cerut de piață. Premiile ar trebui să recunoască brevetele acceptate pe piața internațională, nu brevete emise de OSIM. Menționăm tot la acest capitol și faptul că premiile aduse de invențiile românești la Saloanele internaționale sunt în cele mai multe cazuri glorii false, adesea adevărate bazaconii.
– Programul de mobilități pentru cercetători este binevenit și trebuie continuat, însă chiar și aici s-a impus aplicanților să utilizeze credite de angajament în proporție de 50%, punând presiune pe bugetele instituțiilor care-și trimit angajații la specializări etc.
ii) (Ne) Îmbunătățirea structurii și creșterea volumului fondurilor alocate pentru cercetare
– Repartiția a circa 75% din fondurile bugetare pentru cercetarea aplicativă și a 25% pentru cercetarea fundamentală este iluzorie și nu se regăsește în niciunul din programele din PNCDI 3, principalul instrument de implementare al SNCDI 3.
– Considerăm că este neavenită prezența în textul raportului MCI a unor supoziții, stări ipotetice introduse prin elementul condițional „dacă”.
iii) Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, inclusiv prin proiecte de importanță majoră la nivel european
– Ridicarea condiționalității ex-ante este meritorie însă ne punem mari semne de întrebare asupra procesului care a dus la aceasta, exprimându-ne în același timp speranța că fondurile puse la dispoziție de UE nu vor trebui returnate ulterior. Spunem acest lucru în contextul în care proiectul SIPOCA 27 care a produs raportul în baza căruia a fost acceptată de către Comisia Europeană ridicarea condiționalității ex-ante este o nebuloasă. Site-ul web al acestuia include la capitolul „Prezentare proiect” o pagină goală. Mai mult, experții care au participat la elaborarea acelui Roadmap de care se vorbește și la punctul de mai jos, sunt din punctul nostru de vedere în conflict de interese, incluzându-și propriile infrastructuri de cercetare în aceasta. Raportul în sine ignoră intenționat recomandările făcute de membrii Comitetului Român pentru Infrastructuri de Cercetare (CRIC) în raportul din 2016.
– Contrar celor afirmate de minister, proiectele de tip POC de care se vorbește aici, relaționate Roadmap-ului de mai sus nu au fost lansate în decembrie 2017, pachetul de informații fiind în dezbatere publică până în 20 ianuarie 2018.
– Desemnarea de țară-gazdă este doar o confirmare a faptului că cea mai mare parte a investiției este amplasată în țara noastră. Prin urmare nu reprezintă un merit deosebit.
– În POC-Axa 1 nu există „măsura 2.2.1”. Probabil MCI se referă la Acţiunea 1.1.1 – Mari infrastructuri de Cercetare-Dezvoltare. Ne întrebăm dacă dotarea celor 17 spitale cu aparatură de „ultimă generație” (de a căror utilitate pentru bolnavi nu ne îndoim) din fonduri destinate dezvoltării infrastructurii de cercetare va servi chiar unor obiective reale de cercetare sau vor fi de fapt forme mascate de a suplini fondurile Ministerului Sănătații sau a Primăriilor de care aparțin aceste spitale.
– Contractul ANELIS PLUS 2020 a fost semnat cu o întârziere de șase luni, timp în care cercetătorii români nu au avut acces la literatura științifică de specialitate. Nu înțelegem ce a cauzat amânarea și solicităm explicații în acest sens din partea MCI.
iv) (Des) Creșterea semnificativă a rolului cercetării în susținerea obiectivelor de dezvoltare economică și socială și de creștere a competitivității
– Competiția PCCDI la care se face referire aici este obiectul unei acțiuni în instanță. În opinia noastră această competiție s-a lansat în baza unui Pachet de informații ce conține aspecte nelegale.
– Sperăm ca evaluarea proiectelor complexe de cercetare si inovare să nu treneze la nesfârșit, cum este cazul proiectelor de tip PCCF, PD și TE, care trebuiau contractate în prima jumătate a anului 2017 și care încă sunt în faza de evaluare.
– Remarcăm că 5 din cele 11 proiecte incluse în Planul Sectorial 2017 au ca și partener Universitatea Dunărea de Jos din Galați, alma mater pentru ministrul Dr. Lucian Georgescu. Aceasta observație este suficientă pentru a semnala un abuz flagrant de autoritate ministerială. Așteptăm lista evaluatorilor utilizați în această competiție, alături de celelalte competiții în cadrul cărora s-au făcut evaluări în 2017, conform prevederilor legale în acest sens.
– Aflăm pentru prima dată despre inițierea unor „proiecte de anvergură”. Ele nu apar menționate pe site-ul MCI, nefiind anunțată nicio o competiție de proiecte în acest sens. Este, cel mai probabil, o dovada că ministerul joacă „Monopoly” cu fonduri publice, in interes personal.
v) Creșterea vizibilității și a gradului de implicare în programe internaționale
– MCI ar trebui să prezinte rapoarte publice în urma întâlnirilor organizate de UE în domeniul cercetării și inovării, care să detalieze aspectele discutate și acțiunile propuse. Asemenea întâlniri ar trebui să ducă la măsuri constructive, nu doar la afirmații bombastice. Subliniem aici că România are Oficiul Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană (ROSTeu). Personalul acestui oficiu ar trebui să asigure un lobby energic și eficient pentru susținerea cercetării românești , așa cum procedează oficiile similare ale altor state membre UE. „Amploarea” și „eficiența” activității acestui oficiu sunt illustrate de cel mai „recent” Raport de activitate al ROSTeu datat din 2015.
– Evaluarea proiectelor din planul național cu experți afiliați instituțiilor din România este un exemplu regretabil de revenire la principiile de mult apuse ale naționalismului în cercetare. Acest demers a fost un eșec total și a fost sancționat de Ad Astra printr-un boicot. În mod inevitabil evaluatorii naționali se găsesc frecvent în conflict de interese. Invocarea în raport, cu titlu de laudă, a simplificării procedurilor de aplicare, datorită eliminării cerinței de a traduce în engleză textul aplicației, în condițiile în care limba engleză este practic limba oficială în cercetarea științifică internațională, o considerăm ca o atitudine cinică și insultătoare la adresa cercetătorilor români. Considerăm că MCI trebuie să revină de urgență la evaluarea cu experți internaționali.
– O analiză a foii de buget a MCI arată că bugetul pentru Contribuții și cotizații la organizațiile internaționale nu acoperă nici măcar contribuțiile însumate ESA și CERN (182 milioane RON). Subliniem, de asemenea, că România nu cotizează și deci nu beneficiază de facilitățile excelente oferite de organizații de cercetare europene cu o largă reprezentare, cum ar fi European Molecular Biology Conference (EMBC) sau INSTRUCT – Integrating Biology.
– Credem că este incorect ca MCI să menționeze „coordonarea activitatii de elaborare a dosarului de candidatura a Romaniei pentru relocarea unui centru de monitorizare a securitatii sistemului Galileo (GSMC)” ca o „realizare”. Totuși, așteptăm cu interes rezultatul evaluării acestui dosar.
– Ne întrebăm care au fost argumentele care au stat la baza domeniilor în care MCI ar urma să colaboreze cu NSF?
vi) Progres vizibil în inovare recunoscut la nivel global prin plasarea României în Top 50 cele mai inovatoare țări.
– MCI evidențiază printre realizări o situație care ar trebui să îngrijoreze, România situându-se în continuare printre codașii Europei, în urma vecinilor bulgari și maghiari, depășind prin saltul de șase locuri țări precum Vietnam sau Muntenegru.
– Astfel de informații, scoase din context, sunt irelevante și induc în eroare opinia publică. La capitolul la care se face referire, unde România a obținut un scor de 39,2 puncte, Rep. Moldova a obținut 48,7 puncte, iar Kazahstan 58,1. Cu alte cuvinte, suntem în declin.
În concluzie, considerăm că recentul raport al MCI este un document ce conține informații care nu sunt conforme cu realitatea și datele oficiale.
Solicităm MCI să comunice opiniei publice informații reale, de interes general, cum ar fi de exemplu evaluarea intermediară a PNCDI 3, un raport de sinteză privind competițiile naționale de proiecte contractate în 2017 și un raport privind modul în care MCI va respecta SNCDI 3 și programul de guvernare, prin alocările bugetare promise.
Foto: Lucian Puiu Georgescu fost ministru al Cercetării în guvernul Tudose
