APIA și subvențiile, un nou dosar la DNA. Tartoră pe licitații, o fostă turnătoare ordinară la Securitate: „colegii consumă alcool și fură ulei”

Pe surse aflăm că APIA va avea parte în curând de un nou dosar răsunător la DNA. Subiectul ar fi chiar atribuirea procedurii de ”licitație deschisă” având că obiect atribuirea acordului cadru “Servicii de mentenanță, extindere și dezvoltare a sistemului informatic al APIA”, publicată în SEAP în cadrul anunțului de participare cu nr. 178066/12.08.2017, cu dată de depunere a ofertelor 18.09.2017, Valoarea: 97.358.400,00 lei fără TVA, Durata acordului cadru: 36 luni.

Documentația de atribuire pentru procedură a fost realizată de: Global Resolution Experts (GRX), prin Călin Mihnea Andrei, Săndescu Cristian și Resmeriță Andrei Cristian.

Criteriile de evaluare sunt discutabile, dar nu aceasta este cea mai mare problemă și nici motivul de anchetă pentru un abuz în serviciu sau delapidare:

17% = Propunerea tehnică-Resursele umane asigurate,

10% = Propunerea tehnică – Termene de intervenție,

8% = Propunere tehnică – Termene de garanție,

10% = Propunere tehnică – Metodologii utilizate,

55% = Propunere financiară.

Membrii Comisiei de Licitație, cei care urmează să dea explicații procurorilor sunt: Cristina Gavrilă – Director Direcția Patrimoniu, Achiziții Publice și Administrativ – Președinte cu drept de vot, Traian Crainic – Director IT -Membru, Florentin Constantin – Consilier Serviciul Securitate Internă și Arhivă -Membru, Corina Rica – Director Direcția Plăti Directe –Sector Vegetal -Membru, Gheorghe Radu – Director Direcția control pe Teren – Membru.

Absolventă de Chimie Alimentară, inginera Cristina Gavrilă a turnat la Securitate înainte de 1989 sub numele de cod Tudor Popescu. Aceasta își turna în mod repetat colegii că sunt consumatori de alcool și că fură ulei. Vezi Foto. Desigur că dacă ar fi anunțat miliția economică despre aceste infracțiuni, ar fi fost o atitudine corectă dar ea vindea aceste informații Securității că turnătorii erau plătiți, iar securisții le foloseau la șantaj pentru a obține noi turnătorii.

Descurcăreață, după 1989, Cristina a băgat rapid o licență în economie la o Ecologică și un master tot așa și a devenit și politician, fata intrând „în frăția politică pentru deșertificarea Deltei” după cum dezvăluia în 2006 Hotnews. În 2007, fosta turnătoare, și poate și actuala că dosarul ei a mers până în 1994, ba, i-a lăsat SRL-ul soțului și ea s-a angajat la stat să le meargă din plin.

Rapid, Cristina Gavrilă a preluat hățurile licitațiilor importante fiind frecvent persoana de contact pentru participanți.

De la început cerințele de calificare la această licitație au fost ridicole, putând participă chiar și magazinul din colț. Experiența similară s-a rezumat la: “Lista principalelor servicii similare cu cele care fac obiectul contractului, prestate în ultimii 3 ani, calculați prin raportare la data limită de depunere a ofertelor (cu indicarea valorilor, datelor și a beneficiarilor publici sau privați). Din listă trebuie să rezulte că ofertantul a prestat activități de prestări servicii în domeniul sistemelor informatice, cum ar fi: dezvoltarea software de sisteme informatice, implementarea sau administrarea de sisteme informatice, efectuarea de analize de business ce vizează dezvoltarea de funcționalități noi software sau prestarea de servicii de mentenanță și suport pentru sisteme informatice, în valoare cumulată de cel puțin 15.000.000 lei fără TVA la nivelul a unuia sau mai multor contracte (se cumulează valoarea serviciilor prestate și nu valoarea contractelor).”

Nu a fost solicitată experiență similară cu activitățile specifice APIA – cerințe pentru ofertanți, ca aceștia să aibă experiență dovedită în realizarea și implementarea de soluții software centralizate de gestiune subvenții pentru parcele de teren agricol si zootehnie – de exemplu, IACS într-o țară membră UE. O astfel de cerință a fost solicitată la procedura care a avut ca efect încheierea acordului cadru nr. 241/ 18.12.2013.

Astfel, APIA și-a asumat riscul ca Ofertantul câștigător să nu aibă experiență în proiecte de acest gen, iar efectul va fi un sistem nefuncțional și cu întârzieri majore în implementare, care nu va asigura plata la timp și corectă către fermieri.

Ca si experți au fost ceruti 89 de persoane, cu cerințe minime, doar cu experință în proiecte generale, fără pregătire specifică în proiecte similare de plată a subvențiilor.

Riscul acestor cerinte nu a contact. Includerea unor cerințe simple pentru experți, bazate doar pe experiență în proiecte generale, expun APIA la riscul ca echipa Ofertantului câștigător să nu aibă know-how-ul obligatoriu în proiecte IACS, iar efectul va fi un sistem nefuncțional și cu întârzieri majore în implementare, care nu va asigura plata la timp și corectă către fermieri. Dar desigur, acesta este riscul beneficiarului.

Nu au fost solicitate criterii specifice care să permită alegerea de către APIA a unui Prestator care are cunoștințe în domeniul de activitate a subvențiilor (practic obiectul proiectului) și care să poată răspunde în timp util la cerințele specifice de dezvoltare/actualizare a sistemului conform cerintelor de bussines ale APIA.

Practic, criteriile tehnice de evaluare incluse au fost criterii de evaluare pe care ORICE ofertant le-a putut îndeplini prin simplă declarație, fără să se solicite ca acestea să fie verificate cu ceva concret. În mod practic, criteriul financiar a fost cel de bază.

Au fost transmise către APIA 16 seturi de cereri de clarificări.

Au cerut clarificări, următoarele firme: RFID Solutions SRL, KENTRON Technologies SRL, INTERGRAPH COMPUTER SERVICES S.R.L., SIVECO Romania, S&T Romania. Ca rezultat al acestor clarificări, mai multe cerințe au fost relaxate, ajungându-se, exemplu, ca experții selectați să poată fi eligibili chiar și ca urmare a unui curs efectuat în facultate, fără să fie necesară o certificare că poate derula activitățile pentru care a fost inclus de ofertant în echipa sa.

Au fost depuse trei oferte:

– S&T Romania (Lider), Teamnet World Professional Services (asociat), Ymens Teamnet Srl (Tert sustinator)

– SIVECO Romania

– Telekom Romania Communication (ofertant unic), Best Internet Security (Subcotractant), Trencadis Corp Srl (subcontractant), Soft Business Union (tert sustinator).

Ca să câștige cine trebuie, ofertantul SIVECO are parte de singura excludere de la o licitație din istoria sa: APIA consideră că dacă SIVECO ar fi declarat că se află într-un caz de excludere pe care ea însăși îl declară inaplicabil si care nu este caz de excludere, fiind vorba doar de niste penalitati minore tot dintr-un contract cu APIA, penalități ce nu au influențat în niciun fel succesul contractului, ar fi putut să constate inaplicabilitatea acestui caz de excludere. De neînțeles este cum vor explica funcționarii APIA anchetatorilor de ce deși toți participanții la licitație se găsesc în aceeași situație cu SIVECO, ei nu au fost excluși. Faptul că SIVECO a declarat că NU se regăsește în acest caz de excludere și a și furnizat în acest sens aceleași explicații reținute de APIA pentru a constata neoperarea cazului de excludere, ar reprezenta, în opinia APIA, o reprezentare neadevărată a aceleiași ”realități” reținute de aceasta. Din această alba – neagra, nu reținem decât că APIA își dorește foarte mult ca SIVECO să nu mai fie participant și respectiv câștigător al licitației.

De ce nu l-a exclus APIA și pe ofertantul Asocierea S&T ROMANIA SRL (Lider), TEAMNET WORLD PROFESSIONAL SERVICES SRL (asociat), cu YMENS TEAMNET SRL (terț susținător)? Pentru că acesta „a uitat” să declare contractul reziliat de la Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, avand ca obiect ”implementarea unei soluții informatice integrate care să sprijine activitatea de control efectuată de ISCTR conform prevederilor legale” conform Anunțului de atribuire nr. 176949 din 12.04.2017 publicat în SEAP sau pe motiv de Sebastian Ghiță?

În ceea ce privește TELEKOM, la o simplă căutare în SEAP, apar multe autorități contractante ce au probleme de execuție:

Autoritatea contractantă Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați confirma:

”Telekom România Communications S.A. avea o obligație de rezultat conform contractului încheiat cu instituția noastră, obligație care nu a îndeplinit-o corespunzător” .

În documentul constatator nr. 114046/29.01.2016 (număr SEAP 32343) , autoritatea contractantă Televiziunea Română a consemnat următoarele:

” Contractul a fost îndeplinit în mod corespunzător X Nu

Prejudicii care au fost sau care ar fi putut fi aduse autorităţii contractante pe perioada derulării contractului (daca este posibil cuantificarea valorica a acestora): prejudicii tehnice și financiare.”

Din cele mai sus expuse, apreciem că rezultă fără îndoială că pentru acest ofertant s-a consemnat în mod clar:

• neîndeplinirea repetată și gravă a unor obligații contractuale esențiale, precum și

• producerea de prejudicii – de natură tehnică și financiară – autorităților contractante mai sus indicate,

situație care îl plasează pe acesta, cel puțin aparent, în cazul de excludere prevăzut de art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016.

Deci iată că de fapt niciun concurent de la această licitație a APIA nu ar trebui să rămână în competiție dacă se aplică uniform legea nu numai pentru unii.

Vom vedea în documentele procurorilor când vor ajunge la instanță cum faimoșii membrii ai Comisiei de licitație au justificat următoarele alegeri:

· Alegerea un ofertant fără experientă în derularea unui astfel de proiect

· Alegerea un ofertant cu prețuri extrem de mici, comparativ cu estimarea realizată de autoritatea contractantă, pentru serviciile pe care urmează a le realiză

· Neaplicarea acelorași criterii în evaluarea ofertanților;

· Evaluarea părtinitoare și favorizarea anumitor concurenți în detrimental altora;

· Întârzieri majore în derularea proiectului și neatingerea obiectivelor APIA stabilite de MADR

· Pierderi de fonduri ce nu vor fi rambursate de către comisia europeană,

· Greșeli în acordarea plătilor care pot atrage penalităti aplicate României

· Posibile nereguli în estimarea modificărilor/dezvoltărilor (supraestimări de efort ce este necesar pentru realizarea unor servicii de dezvoltare, care inseamnă supraestimări finaciare) ce vor fi realizate în cadrul proiectului.

Și cel mai greu le va fi când exasperați de neîncasarea subvențiilor, oamenii vor lua cu asalt sediile APIA.