Membrii Partidului Comunist Român erau considerați de conducerea de partid și de stat „oamenii cu cea mai înaltă conştinţă civică şi morală” din societate, acestea având obligația să sprijine organele represive de dinainte de 1989 cu acceptul de a colabora al primului secretar al judeţenei de partid.
Anul 1968 este cel în care Nicolae Ceaușescu și-a subordonat Securitatea. La Plenara CC al PCR din 22-25 aprilie a fost prezentat un document din care reieșea că efectivul de informatori cu care lucra fosta poliție politică în anul 1965 era de 500.000 de persoane iar 7.000.000 de cetățeni aveau dosare la Securitate, adică aproape unul din 2 români adulți. În cifra de 500.000 nu era inclusă și rețeaua informativă a „organelor de Miliție”. Ceaușescu a reușit să emită directive de partid care interziceau Securității să facă dosare membrilor PCR. Într-o directivă din 1979 prezentată de CNSAS la o masă rotundă organizată în anul 2005 la Jurnalul Național se spunea: „Pentru a sprijini munca organelor de Securitate si Militie, secretarii comitetelor judetene, municipale si orasenesti de partid vor stabili, la cererea acestor organe, in situatii deosebite si cand nu sunt alte posibilitati, ca membrii de partid sa furnizeze nemijlocit date cu privire la activitatea unor elemente suspecte, sa ajute in calitate de rezidenti sau de gazed, cu casele de intalniri. Membrilor de partid care primesc asemenea sarcini nu li se vor intocmi dosare. Ei vor sprijini activitatea organelor de Securitate si de Militie numai in perioada absolut necesara pentru finalizarea actiunii respective. Organele de Securitate si de Militie vor tine o evidenta separata a tuturor membrilor de partid care au primit sarcina de a primi munca informativa”.
În opinia cercetătorilor CNSAS, sursele membri de partid trebuie căutate în Arhiva Comitetului Central sau a comitetetelor județene de partid, numele lor figurând „probabil în agendele ofițerilor de securitate care îi aveau în grijă sau în cele ale secretarilor de partid”.
Exact asta a relatat și ziarul Bună ziua Iași despre celebrul Radu Duda. Celebritatea nu i-a adus-o însă scena, ci căsătoria cu fiica fostului rege Mihai al României, cu 11 mai în vârstă decât el.
Ziariștii de la Bună ziua Iași au aflat că în 1989, în biroul Mariei Ghițulică, ultimul prim-secretar PCR de la Iași, s-au descoperit mai multe documente înregistrate ca „Strict Secret”, conținând o listă cu zeci de persoane care au colaborat cu vechiul regim, tabelul fiind intitulat „Persoane de sprijin”. Printre ultimele poziții apare și numele Radu Duda.
Acum Dragnea și Tăriceanu îl fac ei „rege” cu bani de la buget, printr-un proiect de lege depus în Parlament prin care „casa regală” va fi finanțată de statul român.
Și Stejărel Olaru, într-un interviu acordat Revistei 22 în anul 2006 pe când era directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, a explicat relația dintre PCR și Securitate sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu: „Securitatea era controlată la nivel politic de către partid. La nivel județean, de exemplu, șeful Securității era obligat să informeze primul secretar județean despre toate operațiunile pe care le avea în desfășurare. De altfel, în fiecare dimineață, primul secretar de partid primea pe birou o sinteză informativă cu aceste teme, iar rolul lui era să-și dea ok-ul pe aceste documente, eventual să-i îndrume pe aceștia, să sugereze cum trebuie să se desfășoare anumite operațiuni, anchete, în fine, lucruri specifice muncii de Securitate. Deci exista o simbioză și, în același timp, un control eficient al partidului față de Securitate”.
Așadar argumentul lui Radu Duda că are un certificat de necolaborare cu Securitatea ca poliție politică, în sensul legii, nu e valabil în cazul de față, pentru că membrii de partid nu aveau dosar de informator, ci sprijineau Securitatea sub numele real.
Vezi cum și-a falsificat Radu Duda CV-ul „Le mari de la princesse”, și-a falsificat CV-ul și pretinde să i se spună Alteță regală
Citește și EXCLUSIV/ Duda și Margareta trecuți pe lista neagră de Regina Elisabeta
