În România, începând cu anul 2002 de când s-au emis normele de aplicare a legii 544/2001, dacă vrei să intri în audiență la un ministru, te inscrii telefonic sau pe site-ul ministerului și funcționarii de acolo te programează. Cu toate acestea, săptămâna trecută am aflat că un om de afaceri ar fi plătit, în anul 2011, pentru a fi primit într-o audiență la ministrul Economiei suma de 50.000 de Euro. Asta e, până în acest moment, informația publică prezentată în urma reținerii și arestării Anei Maria Pătru, președinte al Autorității Electorale Permanente, cea care a încasat banii. Dacă Ana Maria Pătru nu va recunoaște fapta și nu va spune pentru ce a luat banii, probabil nu vom afla pentru ce a fost plătită suma, odată ce martorul-denunțător a prezentat de la început varianta neverosimilă a șpăgii uriașe date pentru obținerea unei audiențe. Fără să jignim pe nimeni care lucra la acel moment în Ministerul Economiei, probabil dacă voia o audiență peste rând la ministru erau suficienți 100 de euro într-un buzunar încăpător, după modelul de la Ministerul Sănătății unde cu 100 de Euro, dna Sburlea, îți schimbă și comisia de examen.
Surse concordante au dezvăluit pentru ziarul Curentul că denunțătorul Anei Maria Pătru care ar fi cumpărat audiența la ministrul Economiei Ion Ariton cu 50.000 de Euro este Mihai Dan Cernăianu, administratorul începând cu 1999 a Remat Group Management S.R.L. București și cel care asigură din 1998 conducerea executivă a METANEF Holdings AG din Zug Elveția.
Dacă ministerul Economiei ar fi fost condus de vreo vedetă: Ilie Năstase, Nadia Comăneci, Gică Hagi am fi crezut că omul, fascinat de renumele lor ar fi plătit excentrica întâlnire cu 50.000 de Euro. Așa nu putem decât să observăm că deși s-a dus în audiență în 2011, firma REMAT a primit de la Agenția de Resurse Minerale, aflată în coordonarea ministerul Economiei, abia în 2014, în mandatul psd-istului Constantin Niță licenţele de concesiune pentru explorare nr. 17.329 și 17.330/2014 privind resursele de minereu de titan şi zirconiu din perimetrele Cleşneşti și Glogova, judeţul Gorj și licenţa de concesiune 17.060/2014 privind explorarea resurselor de minereu polimetalic şi minereu de molibden din perimetrul Nucet Est, judeţul Bihor.
Să se fi enervat Cernăianu că a plătit 50.000 de Euro Anei Maria Pătru doar pentru a-l vedea în carne și oase pe Ion Ariton și a denunțat-o, el scăpând de pedeapsă conform Codului Penal sau folosește denunțul pentru un „19”, celebrul articol care îți permite reducerea limitelor de pedeapsă într-o altă cauză penală? Oare tremură Constantin Niță, recent denunțat de Tiberiu Urdăreanu, patronul UTI pentru o șpagă din 2013 și când aude numele Mihai Cernăianu? Mai ales că Urdăreanu și Cernăianu colaborează prin intermediul companiei Novensys la care Metanef deține 49% alături de asociatul lui Urdăreanu la implementarea sistemului informatic de monitorizare, gestiune și control al rovignietei. Sau poate tremură alții?
