Am dezvăluit de-a lungul timpului cum se fraudează licitațiile organizate de instituțiile publice în domeniul IT. În luna noiembrie 2014, inspectori ai Comisiei Europene au analizat licitațiile din IT și au suspendat plățile fondurilor pentru acest domeniu trimițând o scrisoare Guvernului României în care comunicau ce descoperiseră:
– criterii de selecție discriminatorii și disproporționate în etapa de depunere a ofertelor, fără a permite concurenților să demonstreze experiența și capacitatea relevantă prin certificări echivalente dar pentru că în realitate nu exista nici o echivalență perfectă, ofertanții s-au trezit că au fost excluși chiar dacă au prezentat certificate echivalente;
– criterii de atribuire nejustificate, nefiind legate de obiectul contractului;
– tratament inegal al ofertanților în timpul etapei de selecție (de exemplu, acceptarea ofertanților care ar fi trebuit respinși);
– cerințe tehnice disproporționate (prea numeroase și excesiv de complexe) ceea ce a dus la excluderea celor mai mulți dintre ofertanti, cu excepția aceluia căruia i-a fost atribuit contractul. Acest aspect, reprezintă unul din indicatorii la nivel de CE care ridică suspiciuni privind posibila fraudă;
– imposibilitatea autorității de management și a organismului intermediar de a verifica în cadrul proiectului de selecție, dacă cerințele tehnice din caietul de sarcini sunt proporționale, motivele pentru excludere sunt justificate și dacă cerințele tehnice sunt îndeplinite de către ofertantul câștigător, ca urmare a complexității excesive și a gradului ridicat de tehnicitate.
– Misiunea de audit a CE a constatat, în urma interviurilor cu verificatorii ofertelor concurenților că aceștia nu cunoșteau decât la nivel superficial aspectele pe care le verificau.
– Inspectorii au constatat cu stupoare că au fost desemnate doar douĂ persoane la nivel de organism intermediar care să se ocupe cu verificarea dosarelor în cazul a zeci de contracte foarte complexe și mari pe IT;
– Vizita la fața locului a relevat faptul că o platforma de e-Learning nici măcar nu a fost folosită, beneficiarul și reprezentantul tehnic al contractantului nefiind în stare să pună la dispoziția inspectorilor de la Bruxelles dovezile care să ateste existența traficului pe platformă.
– Platforme de e-Learning similare sunt finanțate prin Fondul Social European, care ar putea duce la dublă finanțare;
– autoritatea de management nu a identificat de una singură nici una dintre aceste nereguli multiple, fiind nevoie ca acestea să fie semnalate de inspectorii de la Bruxelles.
Comisia Europeană a cerut Guvernului pentru a debloca plățile, 5 măsuri
– corecții financiare la acele proiecte care n-au respectat întocmai criteriile UE;
– angajarea de specialiști autentici și în număr suficient de mare ca să poată gestiona dosarele pe marile licitații din domeniul IT;
– luarea măsurilor adecvate unde există suspiciuni de fraudă;
– să evalueze dacă există cazuri de dublă finanțare prin FEDR și FSE sau proiecte identice implementate la nivelul aceluiași beneficiar în privința platformelor de tip e-leaming;
– proba adevărului: să facă o analiză reală de trafic a celor mai scumpe 20 de platforme de e-learning implementate de Guvernele României.
Dar ce să vezi, licitațiile trucate în IT au continuat și după raportul CE, după cum am relatat: la HIDROELECTRICA, ANOFM, CNSC, Compania de Aeroporturi
Unele dintre contractele analizate ce au dus la blocarea fondurilor în IT au fost cele câștigate de tandemul Sebastian Ghiță și Sebastian Vlădescu.
Cele două firme fondate de cei doi Sebastieni, Teamnet și Romanian Soft Company SRL s-au asociat în vederea câștigării a 4 contracte din fonduri europene pentru informatizarea unor spitale din România în valoare de 14,4 milioane de lei. Conform experților, valoarea acestor contracte a fost mărită artificial de 3,5 ori!
Asocierea dintre cele două companii a fost bine mascată de ochiul public, după cum a dezvăluit jurnalistul Daniel Befu astfel că deși au lucrat în tandem la cele patru proiecte de informatizare a unităților spitalicești, pe SEAP nu găsim drept câștigător al licitațiilor decât firma Teamnet, ca și cum Romanian Soft Company n-ar fi existat în aceste contracte.
Cele patru proiecte în care grupul lui Sebastian Ghiță și cel din jurul lui Sebastian Vlădescu și-au dat mâna sunt:
Proiect POSCCE „E-sanatate: un serviciu in beneficiul cetateanului” – Spitalul Judetean de Urgenta Pitesti
Proiect POSCCE „E-sanatate: un serviciu in beneficiul cetateanului” – Spitalul Judetean de Urgenta Buzau
Proiect POSCCE „E-sanatate: un serviciu in beneficiul cetateanului” – Spitalul Judetean de Urgenta Calarasi
Proiect POSCCE „Sistem medical informatic integrat” –Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad
Fondurile au fost prin Ministerul Comunicațiilor condus în 2010 de Gabriel Sandu (PDL, acuzat de șpagă în scandalul Microsoft), iar 3 dintre cele 4 contracte au fost atribuite către tandemul Teamnet-Romanian Soft Company SRL cât timp Sebastian Vlădescu ocupa fotoliul de Ministru al Finanțelor în Guvernul Boc 2, ultimul contract fiind atribuit la o lună după aceea.
Ce reclamă expertul tehnic care a verificat atribuirea și derularea contractelor pentru informatizarea spitalelor
Portalul România curată prezintă raportul expertului care a stat la baza procedurilor de instrumentare de către OLAF, via DLAF privind legalitatea celor 4 contracte:
Pentru spitalul județean Pitești: ”Bugete estimate foarte mari. Contracte similare încheiate de firma câștigătoare (Romanian Soft Company – n.r.) în perioada 2007-2009, au avut valori sub 100.000 euro. În cazul SJU Pitești valoarea unui contract anterior pentru achiziționarea unui sistem informat integrat a avut valoarea de 18.691 euro. Respectivul software achiziționat cu 18.691 euro a făcut față cerințelor unui spital cu 1.019 paturi, 21 de secții, 212 medici specialiști care tratează peste 36.000 de pacienți anual. Dr. Frățoaica Gheorghe, managerul din 2010 al Spitalului Județean Pitești elogia virtuțile softului ieftin al celor de la RSC SRL, cu următoarele cuvinte: Instituția noastră utilizează sistemul informatic integrat Hipocrate începând cu luna aprilie 2007 până în prezent (mai 2010 – n.r.). Acesta s-a dovedit a fi extrem de fiabil, fiind perfect adaptat structurii și organizării unității noastre prin acoperirea tuturor domeniilor de activitate, de la managementul celor 210.000 de pacienți înregistrați în sistem până acum, crearea fișei unice electronice a pacienților, urmărirea traseului acestora prin biroul de internări, gărzi, laborator, farmacie,bloc alimentar, dializă, până la situații complexe de statistică și raportare. Platforma informatică integrată Hipocrate realizează raportarea și integrarea informațiilor cu sistemele informatice existente în instituțiile de stat superioare, inclusiv raportarea DRG. În sistemul informatic integrat Hipocrate operează 962 de utilizatori din cadrul spitalului, soluția fiind utilizată simultan în mai multe locații, fiecare dintre acestea putând funcționa atât offline, cât și online”.
Iată ce concluziona expertul tehnic referitor la aspectul redundanței: “Printr-o achiziție din anul 2007 a fost achiziționat în cadrul SJU Pitești, pentru suma de 18.691 euro un sistem informatic integrat de la Romanian Soft Company SRl (membrul asociației care a depus oferta și căreia i-a fost atribuit contractual). Valoarea estimată actuală a contractului de 3.000.000 lei este nejustificat de mare, în condițiile în care se dorește o extindere a unui sistem deja existent”.
La celelalte 4 spitale costurile de implementare a softului care are aproximativ aceleași funcții ca și sistemul achiziționat în 2007 de SJU Pitești de 18.691 euro, au fost:
Spitalul Județean Buzău: 3.154.960 lei
Spitalul Județean Călărași: 2.757.960 lei
Spitalul de Pneumofiziologie Brad: 5.759.063 lei
Iată ce declara evaluatorul celor patru contracte pe fonduri UE câștigate de firmele fondate de Sebastian Ghiță și Sebastian Vlădescu referitor la sistemul informatic de la Spitalul Județean Buzău, Spitalul Județean Călărași și Spitalul de Pneumofiziologie Brad, unde a fost nevoie de implementarea de la zero a unui astfel de software: “Consider estimarea bugetară exagerat de mare, având în vedere scopul contractului. Costul real de piață al unui sistem medical integrat nu are cum să depășească suma de 1.000.000 lei. A se vedea referințele de sisteme informatice similar aduse chiar de ofertantul declarant câștigător”.
Despre dedicarea licitației expertul a semnalat imediat: ”Cerințele caietelor de sarcini sunt aproape identice în cazul celor patru achiziții și sunt foarte apropiate cu funcționalitățile sistemului Hypocrate dezvoltat de către firma Romanian Soft Company, partener în asociația care a câștigat achizițiile. În cazul fiecărei achiziții, timpul de livrare din ofertă a fost de o singură zi. Timpul de livrare de o zi intră în contradicție cu cerințele caietului de sarcini, care solicită servicii de analiză, proiectare și dezvoltare a unui sistem informatic integrat. Toate aceste servicii nu pot fi oferite într-o singură zi și nu respectă nici metodologia prezentată în oferte pentru aceste servicii”.
”Cerințele caietului de sarcini nu permit oricărui ofertant accesul egal la procedura de atribuire.Nu sunt oferite în mod transparent informațiile despre situația actuală din cadrul Autorității Contractante precum: organigrama, numărul de posturi de lucru, număr estimativ de calculatoare, aplicațiile informatice existente și structura datelor folosite, echipamentele medicale existente în cadrul spitalelor și care urmează să fie integrate în sistemul informatic, planul clădirilor unde se dorește realizarea fizică a rețelei de calculatoare etc. Caietuld e sarcini nu conține descirerea obiectivă a produselor, serviciilor sau lucrărilor necesare, pe baza căruia operatorul economic să își poată elabora oferta… ”
”Solicitarea de realizare a unei versiuni demo a aplicației pentru faza de evaluare a ofertelor este foarte dificil de îndeplinit pentru ofertanți în timpul scurt alocat pentru pregătirea ofertelor și implică costuri semnificative de realizare din partea operatorilor economici. Solicitarea ca versiunea demonstrativă a aplicației să fie înregistrată la ORDA creează nejustificat o dificultate suplimentară posibililor ofertanți. Aceste cerințe au ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrângă concurența între operatorii economici”.
Cea mai dedicată cerință din caietul de sarcini pentru informatizarea celor patru spitale a fost: “Solicitarea Certificatului privind Sistemul de management al responsabilității Sociale SA8000-2008 (Capitolul V.5. Standarde de asigurarea calității) introdusă în Fișa de date a Achiziției nu are legătură cu obiectul licitației și nici nu se referă la cerințe de servicii din caietul de sarcini)” standard pe care evident TeamNet îl avea.
Oare n-or fi pus ca și condiție în caietul de sarcini ca participantul să aibă doi fondatori cu prenumele Sebastian?
