În România, aproape toți șefii instituțiilor publice aflate în subordinea ministerelor sunt numiți pe criterii politice care, în general, nu au nicio legătură cu competența și corectitudinea, ci cu lingușeala și cu ungerea în stânga și în dreapta a politicienilor. După numire aceiași politicieni vin cu pilele la angajare iar numiții, execută ca să rămână în funcții. Când posturile angajaților nepiloși sunt dorite de piloși, primii trebuie concediați cu orice preț. Recent am intrat în posesia unui proces verbal al Comisiei de evaluare profesională a personalului din cadrul Serviciului Inspecția Bazinală a Apelor Olt. În mod surprinzător, cei cinci ingineri și un jurist ce fac parte din Comisia de evaluare nu invocă în document criteriile de evaluare obligatoriu de a fi prevăzute în Regulamentul intern așa cum prevede Codul Muncii, ci preiau niște propuneri de norme tehnice de inspectie care au fost respinse sistematic de Ministerul Mediului.
Să detaliem:
Codul Muncii are prevederi clare: „Art.17 alin.3 lit.e) Persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la cel putin urmatoarele elemente:-criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
Art.40 alin.1 lit.f) Drepturile angajatorilor- sa stabileasca obiectivele de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora.
Art.63 alin.2 Concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala poate fi dispusa numai dupa evaluarea prealabila a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, in lipsa acestuia, prin regulamentul intern.
Art.242 lit.i) Regulamentul intern cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii: criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor.”
Așadar, rezumând: angajatorul stabilește criterii și proceduri de evaluare care în cazul ANAR unde nu există CCM din februarie 2016 e obligatoriu să fie prevăzute în Regulamentul Intern și care trebuie aduse la cunoștința angajaților pentru ca aceștia să lucreze astfel încât să beneficieze de evaluări pozitive!
Să vedem ce criterii aplică însă Comisia de Evaluare. Evaluații fiind inspectori, Comisia decide ca să analizeze retroactiv, „numărul sancțiunilor aplicate prin procesele-verbale de control în perioada 2011-2015”: câte un punct pentru fiecare avertisment, 10 puncte pentru fiecare amendă (neimportant cuantumul acesteia) și câte 20 de puncte pentru fiecare sesizare penală făcută în ultimii cinci ani, nefiind important dacă sesizarea a fost urmată de vreo condamnare, dacă cei reclamați penal, fiind exonerați, au deschis vreun proces împotriva ABA Olt. Nu! Cantitate și nu calitate! Adică dacă un inspector a dat 10 amenzi a 300 de lei ia 100 de puncte iar daca unul a dat o amenda la cifra de afaceri de 100.000 de lei ia 10 puncte și este concediat că nu corespunde deși statul încasează de 33 de ori mai mult. Dacă un inspector a dat un avertisment și a prevenit astfel infracțiunea ia un punct și pleacă, dacă un alt inspector n-a dat niciun avertsiment și a lăsat omul să greșească să-l dea pe mâna poliției, ia 20 de puncte. Ura!
Repetăm că din comisie fac parte 5 ingineri și un jurist și nu 6 milițieni proști. Așadar, dragi inspectori români din toate domeniile. Faceți cât mai multe sesizări penale pentru orice, nu dați avertismente pentru ca noi, cei controlați să prevenim și să remediem deficiențele și România să prospere, că nu se știe când vin niște staliniști să măsoare câți oameni ați nenorocit și nu câți ați ajutat să se îndrepte! Mai ales că orice inspector de azi, mâine poate deveni un inspectat la rândul lui.
Este evident că astfel de criterii de evaluare încalcă legislația și orice document care conține asemenea aberație va fi desființat de instanță și ABA Olt va fi bună de plată. Dar unde nu-i cap, vai de buzunarul statului!
