Așa cum am anunțat, astăzi continuăm lista cu jurnaliștii care pozează zilnic în costumul de independenți, dar care de ani buni sunt racordați la banii lui Sorin Ovidiu Vântu. Pe sume mai mari sau mai mici, așa cum reiese din documentele aflate în posesia ziarului „Curentul“, ziariști și deontologi scorțoși ai țării au acceptat fără nicio tresărire morală să fie simbriași de rând la curtea lui SOV, spre marea satisfacție a mogulului care și-a asigurat astfel, pe bani modești, influența la nivelul unor importante publicații naționale, precum și un flux vital de informații dinspre trusturile concurente.
Fascinanta poveste a Emiliei Șercan
Emilia Șercan a făcut carieră în presă urcând treaptă cu treaptă, mai întâi în presa locală, apoi în anul 2000 se mută în București ca reporter la „Curierul Național“, ascensiunea terminându-se la „Evenimentul zilei“ ca șef al departamentului de investigații, funcție pe care a ocupat-o până în ianuarie 2008, când visul său s-a împlinit: pleacă pe postul de șef de departament investigații la Grupul Realitatea Cațavencu. Noi o întrebăm pe Emilia, specialista în investigații: care grup? Așa cum scriam cu câteva zile în urmă, Grupul Realitatea Cațavencu nu există din punct de vedere juridic. În România s-a reglementat acest mod de asociere în grup prin Legea 161/2003, care definește Grupul de Interes Economic, GIE, înregistrarea fiind obligatorie la Registrul Comerțului. Niciodată firmele Realitatea Media, Cațavencu, Poligraf (editorul „Cotidianului“), Romantica etc. nu au format un GIE la ONRC. Despre educația Emiliei Șercan se găsesc doar următoarele informații: a urmat cursurile Grupului Școlar „Vasile Deac“ din Vatra Dornei, promoția 1995, și a absolvit în anul 2003 Facultatea de Jurnalism de la Sibiu, probabil o formă de învățământ la distanță, având în vedere că locuia din 2000 în București, cum ea însăși declara pe blogul personal.
Bine, o să ne întrebați, și ce-i așa fascinant la ea? Să vă explicăm: începând cu anul 2005, Emilia și departamentul condus de ea au început să publice unul după altul articole de investigații privindu-l pe SOV, care nu mai are nevoie de nicio prezentare. L-au urmărit în Creta, la Viena, când s-a operat pe cord deschis – deh! blestemele feneiștilor -, l-au acuzat trei ani de zile că banii feneiștilor sunt la SOV, așa cum a stabilit expertiza judiciară, că folosește intermediari pentru a-și camufla afacerile, că a fost „groparul FNI, rămas curat și uscat folosind o armată de oameni de paie“, după cum plastic se exprima chiar Emilia Șercan într-o anchetă publicată în EvZ la șase ani de la căderea FNI.
Și în 2008, ce să vezi, Emilia se înrolează și ea în armata de paie a lui SOV pentru prețul brut corect: 5.244 lei-ROL pe cartea de muncă, după cum dezvăluia Tiberiu Lovin pe blogul său, în urmă cu câteva luni, și 5.379.060.000 de lei-ROL pe drepturi de autor, o medie de 8.500 EURO lunar, în mână. Și acum fascinația: un producător executiv la CNN nu depășește 6.000 EURO lunar, și asta ar fi cam cel mai mare salariu de jurnalist la CNN. No more comments.
Dar să lăsăm foștii colegi să vorbească despre ea:
Cătălin Prisecariu, revista „KAMIKAZE“:
„Emilia Șercan. Șefa departamentului de investigații la EvZ în 2005, când am ajuns eu acolo. Deci și șefa mea, din septembrie 2005 până în iulie 2006, când am părăsit EvZ pentru «Academia Cațavencu». Nu-i discut Emiliei calitățile profesionale, care nu mă interesează. Dar îmi amintesc foarte clar că avea o pasiune pentru subiectele privitoare la Sorin Ovidiu Vântu. Morbidă, aproape. Sigur, gusturile femeii la bărbați nu se discută, deci nu comentez. Totuși, încă îmi amintesc fapte. Să vă povestesc una din ele: era în toamna lui 2005. Nu mai țin minte ziua, dar știu că era chiar ziua Emiliei. Sau ziua lui Vântu. Cu ocazia asta, pișicher, Vântu i-a trimis Emiliei trandafiri și niște sticle cu vin, pe care le-a lăsat la intrarea în redacția EvZ din Pipera. Reacția Emiliei a fost: sufocare, uluire, congestionare bruscă, preludiul unui atac de cord și altele asemenea. După ce și-a revenit, Emilia a decis: nu avea să se mânjească cu darurile lui Vântu, îi va înapoia acestuia și florile, și vinul. S-a urcat într-o mașină a redacției, a zburat până pe strada Paris, la vila mogulului, și a lăsat la poartă ofrandele. Apoi s-a întors în redacție și a făcut un tur de onoare. Învinsese! Rămăsese curată, nu acceptase nimic de la SOV, nici măcar flori! În aceeași perioadă (sau poate la începutul lui 2006), Emilia a refuzat mai multe oferte venite de la «Cotidianul». De la «Cotidianul» lui SOV, desigur. Le-a refuzat pe toate. Argumentul? Suprem: ea nu-și vinde virginitatea jurnalistic-deontologică pentru a lucra la Vântu, despre care scria articole în rafală“.
Deci? A acceptat doar când prețul de cumpărare a fost unul corect. Negociere curată: atât a considerat ea costul conștiinței ei! Cătăline, ea s-a enervat în halul ăla pentru că Vântu a crezut că o poate cumpăra cu niște sticle de vin. Hai, te rog, ce să facă ea cu florile și vinul?
Faptul că jurnalistul Emilia Șercan a ales banii lui Vântu pentru a abandona orice anchetă sau investigație legată de Vântu reprezintă o opțiune personală, care ar putea fi înțeleasă de dragostea pentru arginți a oamenilor. Probleme apar atunci când este vorba de Emilia Șercan cea care desfășoară activități didactice la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Potrivit declarațiilor făcute chiar de Șercan, aceasta le predă studenților Tehnici de investigare jurnalistică. Având în vedere traseul său profesional, probabil tehnicile sunt legate de investigarea oamenilor de afaceri care îți pot asigura un viitor lipsit de griji, după modelul practicat cu succes chiar de ea. În lumina noilor informații date acum publicității de ziarul „Curentul“, solicităm conducerii FJSC să fie mai selectivă atunci când alege îndrumătorii viitorilor jurnaliști.
CTP și Marius Nițu, plătiți și ei de Vântu
Povestea metamorfozei „Prezent“ – „Gândul“:
22 martie 2005: Cristian Tudor Popescu, Adrian Ursu și Bogdan Chirieac anunță plecarea de la „Adevărul“. Alături de ei pleacă și 93 de oameni din redacție. Orice asemănare cu povestea Turturică – „Evenimentul zilei“ întâmplată cu două luni înainte este pur întâmplătoare, desigur.
7 aprilie 2005: Cristian Tudor Popescu&Comp. anunță că scot un nou ziar, al cărui nume va fi „PREZENT“.
Pardon, spune Turturică. Acesta anunță că marca PREZENT îi aparține și că e înregistrată la OSIM din ianuarie, adică atunci când avocatul lui Vântu îi constituia și firma Media Analyst, după cum am relatat în episodul 1 .
Turturică declara atunci că gazetarul Cristian Tudor Popescu a luat acest nume, care îi aparține, fără acordul său, subliniind că nu există nicio legătură între ziarul scos de C.T. Popescu și cel pe care-l va scoate fosta echipă EvZ. Ha, ha, ha, ambele echipe dezertoare se băteau pe aceeași marcă?
Până la urmă, CTP a cedat și a scos ziarul „Gândul“. CTP a negat tot timpul că Vântu ar fi în spatele ziarului condus de el. Ziarul condus de CTP, „Gândul“, a înregistrat – conform datelor de la Ministerul de Finanțe – o pierdere în anii 2005-2008, de 20.431.809 RON (aprox. 5,3 milioane EURO). Dar dl Popescu, acționar fondator, a avut de unde să susțină pierderea. Numai de la Realitatea Media a încasat pe drepturi de autor peste 2 miliarde de lei, potrivit datelor aflate în posesia ziarului „Curentul“. Bogdan Chirieac, autointitulat „sunt pielea pulii“, nu se dezminte: nu ia niciun drept de autor de la Realitatea. Vântu a considerat că nu are ce drepturi de autor să-i cedeze…
Și tu, Marius Nițu de la PRO?
Un alt „deontolog“ cu degete fine și buzunare popești este redactorul-șef de la ziarul „Gândul“, Marius Nițu. Împletind armonios jurnalismul politic cu cel sportiv (a doua sau chiar prima lui specializare), editorialistul Nițu, din eșalonul doi al așa-zișilor formatori de opinie, ne (dez)informează constant despre purgatoriul cotidian în care guvernanții ne afundă în fiecare zi. Cum o vuvuzea cu potențial este imediat observată și cooptată de headhunter-ul SOV, înregimentarea sa în „corul vânătorilor de Băsescu“ nu a fost decât o chestiune de timp. În 2007, Marius Nițu încasează 9.134 RON, în 2008 – 11.853 RON, în 2009 – 17.273 RON. Sumele sunt modeste, generând o medie lunară de aprox. 1.000 de lei. Problema e că pentru acești bani, Marius Nițu, angajat al trustului Mediapro, din care face parte ziarul „Gândul“, a semnat în contractul de cesiune de drepturi de autor cu Realitatea Media, din care vă prezentăm doar două dintre obligațiile CEDENTULUI: „nu întreprinde nimic din ceea ce ar putea prejudicia imaginea sau drepturile Cesionarului“, „are datoria de a respecta și de a proteja imaginea REALITATEA T.V., atât prin activitățile sale profesionale, cât și prin prestațiile sale din afara acesteia“. Aoleu, adicăși ca redactor-șef la „Gândul“, nu?
Oana Dobre – de la Nuș la Felix
Oana Dobre, acreditată timp îndelungat la CNSAS, nu a fost impresionată de ororile securității văzute prin documente, așa că se plimbă de la turnătorul Nuș la turnătorul Felix.
Încercarea sa de a se acredita ca jurnalistă de război a eșuat lamentabil atunci când, într-un interviu din septembrie 2007 realizat de un reporter al Realității TV, Oana a fost prinsă cu temele nefăcute în ceea ce privește o lectură minimă vizavi de cărțile celebre despre zonele de conflict. Nici la capitolul politică externă Oana n-a excelat, nefiind în stare să articuleze o poziție vizavi de intervenția americană din Irak. Să fie oare slaba pregătire a unui jurnalist care crede că partea teoretică a unui reporter de război este doar o pierdere de timp? Sau poate superficialitatea și indiferența care de multe ori sunt percepute ca fiind curaj? Chiar în anul realizării interviului, Oana își lua de la Realitatea Media pe drepturi de autor, în paralel cu evoluția sa la EvZ, 427.000.000 de lei vechi. Frumoasă sumă pentru o jurnalistă care a dat chix în tentativa de a face o emisiune cu Mihai Tatulici!
Pentru comparație, Adelin Petrișor, un adevărat jurnalist de război, a încasat de la Realitatea Media în 2009 162.167 RON și în 2008 127.509 RON. Să ne înțelegem, Oana.
Deontologul-afacerist, Doru Bușcu, 5.062.500.000 ROL de la Realitatea Media
Doru Bușcu, Sorin Vulpe și Liviu Mihaiu fac parte dintr-un grup aparte: grupul jucătorilor de poker cu Sorin Ovidiu Vântu. Sumele extrem de generoase încasate de cei trei reprezintă o evoluție în cariera lor, având în vedere faptul că în urmă cu nouă ani, potrivit unui participant la partidele de poker organizate de SOV, acesta din urmă îi lăsa să câștige. Un amănunt interesant: după ce Vântu îi lăsa să câștige, Bușcu, Vulpe și Mihaiu pierdeau toți banii câștigați, tot la poker, în fața participantului care ne-a relatat cum decurgea jocul. Deh, lăcomia se plătește… Dar să-i luăm pe rând.
Doru Bușcu. Acuzat direct de Sergiu Crupenschi, acționarul Editurii Univers, firma care a cerut falimentul POLIGRAF SA, că a falimentat ziarul „Cotidianul“, fondat de regretatul Ion Rațiu.
„În august, Doru Bușcu mi-a dat toate asigurările, spunându-mi că nu există niciun fel de risc. Textual, a zis: «Eu îmi plătesc întotdeauna datoriile, nu rămân dator la nimeni». Ei aveau o tactică: promiteau ceva, apoi, când venea scadența, după câteva săptămâni, nu mai era nimeni de găsit. Când trecea scadența, venea altcineva și promitea altceva. Și tot așa. Noi vom cere o expertiză contabilă, prin care să aflăm cum s-a ajuns în insolvență. Ei au vândut aceste cărți, iar vânzările acopereau factura medie de aproximativ 15.000 de euro pe titlu. Cornel Nistorescu a vrut să cumpere creanța și să continue ziarul. El trebuia să ajungă la un acord și cu ceilalți creditori, ceea ce, din informațiile mele, nu s-a întâmplat. Mi-am dat seama că se încerca să nu îi dau în judecată până după alegeri. După alegeri au cerut singuri insolvența. Doru Bușcu este autorul moral al acestei situații.“ (Declarație pentru paginademedia.ro)
Presa a relatat deja că Bușcu își ia pe lună 15.000 euro de la „Cațavencu“. Noi adăugăm și cei 5.062.500.000 ROL luați pe drepturi de autor de Realitatea Media.
Plătit regește de Vântu la cele două firme, Bușcu e în stare să spună orice. Iată ce îi declara lui Mihnea Măruță în martie anul acesta:
„– Ai avut două ziare de suflet, pe care le-ai considerat «copiii tăi» din presă: «Cațavencu» și «Cotidianul». Unul a murit, celălalt pare că-și pierde aura. Ce-ți reproșezi în fiecare dintre cele două cazuri?
– La «Cotidianul» îmi reproșez pripa în care l-am construit“.
Bușcule, chiar ai face orice pentru bani? TU AI CONSTRUIT „COTIDIANUL“? Se răsucește domnul Rațiu în mormânt. Cred că ai vrut să spui:
– La „Cotidianul“ îmi reproșez pripa în care l-am dărâmat.
Despre caracterul deontologic al lui Doru Bușcu am mai scris.
Ziarul „Curentul“ a scris, în vara lui 2008, cum, după ce a lătrat împotriva chiriașilor simbolici din vilele RAAPPS, tocmai el, „imaculatul“ jurnalist deontolog Doru Bușcu s-a dedulcit la rahatul de stat. Acesta, împreună cu soția sa, fosta prezentatoare de la PRO TV, Ioana Moldovan, au profitat din plin de aranjamentele imobiliare ale RAAPPS, având la dispoziție o vilă cu etaj chiar în buricul Capitalei, în cartierul Dorobanți.
Obiectul „deontologiei bușciene“ l-a făcut atunci o frumoasă vilă cu un etaj, aflată în totalitate la dispoziția acestuia. Conform informațiilor, soții Ioana Moldovan și Doru Bușcu au cumpărat apartamentul de la etajul 1 al vilei de la RAAPPS, după care, prin jonglerii imobiliare, au preluat și contractul de închiriere pentru apartamentul de la parter, de la un personaj extrem de dubios, celebrul „Doctor Moarte“, Adrian Murea, chirurgul de la spitalul Ministerului Administrației și Internelor „Prof. dr. Gerota“ renumit pentru „calitatea“ operațiilor sale care se finalizau des cu decesul pacienților. La acea dată, „Curentul“ a scris că în apartamentul de la parter funcționează Fundația „EuroFilm“, o fundație fără niciun fel de activitate, dar care are norocul să aparțină tot Ioanei Moldovan și lui Doru Bușcu. Cum ar spune Vadim: „hai sictir!“.
Liviu Mihaiu – guvernatorul verde a lui SOV
Ca orice oportunist camuflat în blană ecologică, fostul guvernator al Deltei Dunării, jurnalistul Liviu Mihaiu, a mirosit perfect potențialul de combinații bănoase din Deltă. După ce, în 2006, l-a plimbat pe Tăriceanu cu șalupa, ademenindu-l că are proiecte ce vor salva ecosistemele Deltei Dunării, pe final de mandat, premierul a „cărui economie a duduit“ (până a explodat – n.r.) i-a făcut cadoul mult visat lui Mihaiu – Delta Dunării. Instalat cu pompă în septembrie 2008, Liviu Mihaiu a demisionat de la conducerea Radio Guerrila pentru a trece în liga „celor 150 de oameni ai lui Vântu“ din structurile publice. Obsesia lui Vântu pentru Deltă e veche și binecunoscută și e locul unde îi place să invite oameni politici, dar și foarte mulți jurnaliști. La relaxare. Cu toții știm care sunt rezultatele unui sejur de recreere la Vântu!
Pentru început, la numai o săptămână de la ungerea sa în funcția de guvernator, Liviu Mihaiu îi va oferi pe tavă lui Vântu o afacere virgină, la cheie, și anume benzinării pentru alimentarea cu combustibil a șalupelor din Deltă. Cele două benzinării plutitoare au fost aduse de către PSV Company, firmă care este controlată de omul de afaceri și patronul trustului Realitatea, Sorin Ovidiu Vântu. Acționarul majoritar al PSV (fosta Petromservice) este firma Elbahold Limited, care are o participație de 54,3%, iar 25% din afacere este deținută de unul dintre sindicaliștii preferați ai lui Vântu, Liviu Luca, prin intermediul Asociației Salariaților Petrom, pentru ca 10% să fie deținute de alte persoane fizice. În anul precedent numirii sale ca Guvernator al Deltei, Liviu Mihaiu a încasat de la Realitatea Media 4 miliarde și jumătate de lei vechi. Ca să fim mai exacți, suma a ajuns la 4.519.580.000 de lei. Bani pe care probabil benzinăriile lui Vântu via Liviu Luca i-au scos în câteva zile.
Acum se leagă totul, nu?
Sorin „Șobolanul“ Vulpe – miliardarul curat-murdar
Un alt personaj pitoresc din cadrul „Rețelei Vântu“ este noul director de Dezvoltare Internațională a grupului Realitatea-Cațavencu, grup care nu e grup. Considerat unul dintre locotenenții lui Vântu de la „Cațavencu“, Sorin Vulpe, cel alintat de prieteni „Șobolanul“, se va ocupa de identificarea oportunităților de extindere a business-ului în afara României (?!). Reamintim că SOV a declarat imediat după rezultatul alegerilor prezidențiale din țara noastră că afacerile din mass-media vor fi conservate în stare de online, iar țările-țintă pentru dezvoltarea afacerilor vor fi statele din proximitatea granițelor României. Cu toate acestea, Vântu l-a folosit pe Vulpe pentru a scăpa și de câteva produse și oameni deveniți între timp indezirabili. Astfel, în vara lui 2009, Vulpe a scăpat de publisherul revistei „Aventuri la pescuit“, Cristi Vezure, publicație pe care a cumpărat-o apoi la începutul acestui an de la Vântu cu suma de circa 100.000 mii de euro, conform paginademedia.ro. Considerat de mulți colegi un manager mediocru, Sorin Vulpe se află în grațiile lui Vântu care îl folosește la manevrele interne din cadrul trustului pe care îl patronează. Păi, cred și eu, la ce bani își ia de la Vântu… Numai de la Realitatea Media SA a încasat 4.703.850.000 de lei vechi.
Și la cererea fanilor… Andreea Crețulescu!
Cum nu are fani? Îl are pe Geoană, care a anagajat-o consiler la Cotroceni. A, pardon, Geoană a pierdut alegerile și n-a mai angajat-o. A recuperat-o însă Vântu, pentru că e bună. În 2008, Andreea, pe numele din buletin Popescu-Crețulescu Andreea-Ileana, încasa de la Realitatea Media 420.809 RON, iar în 2009, 67.528 RON. Vi se par mulți 125.000 euro? Ei, dar și soțul ei cică lucrează la SIE.
Arginții l-au apropiat și pe Tudor Octavian de Vântu
La cei aproape 71 de ani, Tudor Octavian are încă un condei care surprinde pe toți cei care i-au citit textele publicate de-a lungul timpului, spun criticii. Acest talent nu-l împiedică, însă, să fie la fel de sarcastic și, mai mult de atât, manipulator atunci când e vorba despre prostit masele. Da. Tudor Octavian manipulează sau măcar încearcă să o facă pentru cei care se uită la emisiunile tv la care apare aproape în fiecare zi, fiind „omul bun la toate“. Tudor Octavian a șocat cu violență verbală și cu felul în care discuta despre pensii și pensionari atunci când guvernul a cerut ca aceia care obțin acest drept de la stat, pensia, să nu mai poată lucra în posturi publice. Ce n-a povestit Tudor Octavian la televizor este arta sa de a lua bani de la toți mogulii, având câte o părere, bine argumentată, pe aceeași problemă, pentru fiecare mogul care îl plătește. Și asta chiar dacă opiniile sale exprimate sunt contrare, în funcție de televiziunea unde se află. Dacă Voiculescu trebuie să aibă dreptate, la prânz spune ce vrea să audă Voiculescu. Dacă scaunul e la Realitatea, subiectul același, dar mogulul Vântu are altă părere, nu mai contează, iar seara Tudor Octavian infirmă ce a spus în aceeași zi.
Ce mai contează adevărul când trebuie să ai portofelul plin? Tudor Octavian scrie editoriale la „Jurnalul Național“, apare și la Antene, dar prestează ori de câte ori este nevoie și la Realitatea Media de unde a primit pentru perioada 2007-2009, pe drepturi de autor, peste 250 milioane de ROL.
Ziaristul eolian Pavel Lucescu nu refuză nici concurența
Pavel Lucescu a fost și el cooptat în rețeaua Vântu, după ce i-a manipulat pe ieșeni pentru două partide concurente. Ajuns jurnalist de Capitală, Lucescu s-a dedulcit și el la banii lui SOV, încasând, în 2009, suma de 100 milioane de lei de la Realitatea Media. De ce a ajuns un „ziarist eolian“ spune chiar el pe blogul său: „Licențiat în Sociologie-Politologie, ediția ‘95. În prezent, senior-editor la «Cotidianul». Vorbesc despre politică, politici, politicieni și alte chestii ușor plictisitoare pe la Realitatea TV, dar nu refuz nici «concurența» dacă sunt invitat și-mi convin, în dezordine aleatoare: ora, invitații, moderatorul, tema.
Fac presă politică de 14 ani. Am și un blog pe care-l alimentez cu păreri doar atunci când am și nu suport să le țin doar pentru mine“. Sau poate ai păreri doar când se umflă portofelul?
Și la final, bomboana de pe colivă:
Victor Ciutacu
Deși m-a criticat pentru primul meu articol, Grigore Cartianu mi se pare de-a dreptul de bun-simț, comparativ cu Ciutacu: Cartianu a recunoscut că a luat bani de la Realitatea Media pentru niște bani mai vechi pe care-i datora firma Telesport și că a semnat contractul cu Realitatea pentru a-și putea recupera banii. Am arătat deja aici că acesta e ca un autodenunț pentru infracțiunea de evaziune fiscală, suma reprezentând pentru Realitatea Media o cheltuială fictivă.
Dar Victor Ciutacu este de-a dreptul SENZAȚIONAL. Publică azi pe blogul lui următoarele:
„UPDATE și MAI SENZAȚIONAL: Patriciule, mogulule, bloaghere, vezi că unii răi scriu că Gregoar a luat bani de la Vântu. În timp ce lua și de la tine, ca să fim foarte bine înțeleși. Știu cât, dar mă interesează pentru ce. Cred că și pe tine“.
Și acum vine lovitura: ȘI CIUTACU A LUAT BANI DE LA REALITATEA MEDIA ÎN 2007: 56.850.000 de ROL.
Acum scriu și eu: Voiculescule, mogulule, bloaghere, vezi că unii răi scriu că Ciutacu a luat bani de la VÂNTU. În timp ce lua și de la tine, ca să fim foarte bine înțeleși. Știu cât, dar mă interesează pentru ce. Cred că și pe tine.
Până să ne răspundă Ciutacu sau Voiculescu, să spicuim din postările lui Ciutacu de pe blogul personal despre Vântu:
După publicarea dosarului de informator al lui SOV, Ciutacu publica un articolaș pe sub titlul „A jucat Albă-ca-Zăpada în filme porno?“.
Cităm și un portret creionat de tonomatul Antenelor: „terminați dracului cu demonizarea lui Vântu! Omul ăsta este negustor. Cumpără ieftin și vinde scump; orice, de la active și titluri de valoare cu potențial de profit, până la conștiințe care-i pot aduce (prin manipulare) valoare adăugată. Nu s-a cerut pictat angelic în biserică nici când a spoliat o armată de prostălăi la FNI, nici când și-a parcat uneltele în toate structurile statului, nici când și-a pus trustul la dispoziția/contra diverșilor politicieni. Vrea să câștige numai el și (pour les connaisseurs) cei pe care-i reprezintă. Și dacă i l-a predat cu premeditare cinică pe Geoană, ambalat festiv, lui Băsescu (așa cum cred că s-a întâmplat), atunci a făcut-o nu fiindcă-i vreun trădător de neam și țară, ci pentru că așa (i-)au dictat interesele. SOV e cinic și punct. N-are nicio vină că soarta unor oameni ca Geoană sau Băsescu – și, în definitiv, a noastră, a tuturor – a ajuns să depindă de el“.
Auzi, știi ceva, speak for yourself!