În anul 2012, când Teatrul Tineretului Metropolis, subordonat Primăriei Municipiului București, împlinea 5 ani de funcționare, directorul instituției, George Ivașcu lansa cotidianul cultural online, Ziarul Metropolis, acesta putând fi accesat pe site-ul www.ziarulmetropolis.ro. Ziarul Metropolis este editat chiar de Teatrul Tineretului Metropolis, adică din bani proveniți din bugetul general al Municipiului București.
Zece ani mai târziu, în anul 2022, putem citi atât pe site-ul Primăriei Capitalei cât și pe cel al editorului, Teatrul Metropolis, că „primul proiect media al unui teatru, *Ziarul Metropolis*, oferă publicului dar şi instituţiilor de cultură o perspectivă amplă asupra fenomenului cultural din Romania. www.ziarulmetropolis.ro a devenit în timp, cea mai consistentă platformă de promovare şi mediatizare a evenimentelor culturale naţionale şi internaţionale, o veritabilă porta-voce pentru toate domeniile artei.”
Lăudabilă performanța autoevaluată a echipei editoriale însă nici Teatrul Tineretului Metropolis și nici Primăria Municipiului București nu dețin vreo marcă înregistrată care să conțină cuvântul „metropolis” iar site-ul www.ziarulmetropolis.ro aparține, încă de la înființare, societății comerciale PIXOZZ SRL, Cod Unic de Înregistrare, 30334142, (fostă 4Asig it solution srl), deținută și administrată de Pantilie Andrei Alexandru și Carvaci Constantin Cosmin.
Spre deosebire de site-ul www.teatrulmetropolis.ro, deținut de instituția teatrală și găzduit de PIXOZZ SRL, site-ul ziarulmetropolis.ro a fost înregistrat chiar pe numele SRL-ului, desigur cu acordul și știința lui George Ivașcu, fondator al teatrului, având în vedere că începând cu anul 2018, taxa pentru a deține site-ul se achită anual la ROTLD.
Așadar banii publici ai bucureștenilor au fost folosiți de fostul director al Teatrului Metropolis pentru dezvoltarea site-ului unei firme private care acum poate oricând să preia editarea ziarului METROPOLIS care este vizitat saptămânal de 150.000 de cititori unici.
Situația se încadrează perfect în definiția infracțiunii de delapidare: folosirea de către un funcţionar public pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Citește și Nicușor Dan: Ivașcu a realizat doar 54% din țintele asumate
