După cum am arătat în articolul Dorneanu s-a răzbunat pe șefa DNA pentru învinuirea ginerelui său luând câțiva judecători în toaleta CCR unde i-a convins să voteze cu el, președintele CCR ar fi trebuit să se abțină de la a judeca în acest caz, fiind deosebit de subiectiv față de Laura Codruța Kovesi care i-a întrerupr cariera politică ginerelui fostului procuror comunist.
Dar nu numai votul lui Dorneanu este îndoielnic, ci și cel al unuia dintre judecătorii luați în toaletă de Valer Dorneanu pentru a decide soarta șefei DNA și care a votat pentru revocarea acesteia, Petre Lăzăroiu, pe care l-a chemat până în 1989 Petre Ceaușescu.
Petre Ceaușescu a lucrat începând din anul 1978 și până în 1993 ca jurisconsult la o fabrică din București, după care s-a angajat la Curtea de Conturi unde a lucrat până în 2003 când a devenit avocat. Pentru că atunci când lucra la Curtea de Conturi l-a scăpat pe primarul Traian Băsescu de plata unui prejudiciu de 1.1 milioane de EURO, președintele Traian Băsescu l-a numit în 2008 judecător la CCR pe locul rămas liber prin decesul lui Petre Ninosu. Lăzăroiu a fost reinvestit în 2010 ca judecător al CCR pentru încă un mandat complet de 9 ani. Astfel Lăzăroiu este în funcție de 10 ani deși CCR a decis recent printr-o decizie că e „neconstituțional mecanismul prin care se tinde la depășirea termenului constituțional de 9 ani”, după cum a explicat Bogdan Mateescu, membru CSM, pe Facebook. Dar se vede treaba că deciziile CCR nu sunt obligatorii decât dacă servesc PSD-ALDE.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader a replicat că „Decizia nr.136 din din 20 martie 2018, prin care Curtea a stabilit că «dispozițiile legale criticate, care reglementează posibilitatea înnoirii în funcție, cu un mandat de 9 ani, a judecătorului care a deținut deja un mandat corespunzător restului de mandat al unui alt judecător, constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale cuprinse în art.142 alin. (2) referitoare la interdicția înnoirii mandatului și în art.1 alin.(5) din Constituție. (…). Nu este admis ca, pe calea unei norme infraconstituționale, legiuitorul să eludeze o interdicție de natură constituțională. Mai mult, acesta are obligația de a elimina din dreptul pozitiv soluția legislativă constatată ca fiind neconstituțională, precum cea care se regăsește în actualul art.68 alin.(3) din Legea nr.47/1992, republicată» a fost pronunțată în controlul de constituționalitate a priori, preventiv, înainte de promulgare. Efectele deciziei – legea nu a fost promulgată, nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, nu a intrat în vigoare, iar Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.”, susține Toader completând că „Decizia Curţii produce efecte numai pentru viitor, de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial, fără să afecteze mandatele în curs!”
Judecătorul Danileț, fost membru CSM îl contrazice punctual:
„1. Constituția (art. 142 alin. 2) spune că un membru CCR are un mandat de 9 ani.
2. Legea 47/1992 (art. 68 alin. 3) prevede că un membru CCR care ocupă un rest de mandat de maxim 3 ani de la un alt judecător poate să fie renumit pentru un mandat propriu de 9 ani.
3. O decizie CCR (nr. 136/2018) din anul acesta publicată în Monitorul Oficial pe 4 mai spune că acest articol este neconstituțional: Constituția vorbește de 9 ani și basta! Decizia e obligatorie și de la data publicării articolul respectiv este suspendat automat. Se pune problema dacă asta afectează mandatul unui judecător CCR care în prezent ar deține un mandat mai mare de 9 ani (ironia sorții, cel în cauză a votat și el că mandatul nu poate fi mai mare de 9 ani).
4. „Decizia Curţii produce efecte numai pentru viitor, de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial, fără să afecteze mandatele în curs” spune ministrul justiției.
5. Eu am altă părere decât ministrul și aduc trei argumente:
– dacă pe actul de numire acelui judecător CCR apare indicat articolul declarat neconstituțional, acel act este suspendat – si exista decizii ale CCR care spun că suspendarea unui articol afecteaza actele subsecvente;
– există două decizii ale CCR care spun că se produc „efecte viitoare pentru situații juridice anterior născute, dar neconsumate încă”, dar cum ideea nu îmi aparține, îl las pe autor să le indice, înțeleg că o va face luni;
– o decizie similară s-a dat pentru membrii CSM: în mandatul 2011-2017 din care am făcut și eu parte un număr de 8 membri din cei 16 aleși au venit pe un rest de mandat al unor membri plecati in acea perioada. Or, pentru ei CCR a spus că nu au un mandat întreg de 6 ani. Acea decizie CCR s-a aplicat imediat, afectând mandatele in curs. Ca urmare, toti cei 8 veniti pe parcurs au plecat acasa odata cu noi, ceilalti 8 care ne-am inceput mandatul in 2011.”, își încheie judecătorul Danileț postarea sa pe Facebook.
