A condus DNA Ploiești unitatea de parchet care a avut curajul să-l inculpe pe Sebastian Ghiță, politicianul care s-a îmbogățit din lucrările cu statul român și care a fost scos din țară la momentul oportun, reușind să păcălească echipa de filaj a Poliției Române aflată pe urmele sale. Prins în Serbia, Ghiță, fost deputat al partidului aflat la guvernare, a obținut de la ministerul de Interne din țara vecină statutul de azilant politic „din cauza persecuțiilor la care a fost supus ca reacție la exprimarea opiniilor politice”, judecătorii sârbi respingând extrădarea sa. Pentru ca acest statut să fie acordat, milițienii din Serbia aveau însă și ei nevoie de un motiv. Și l-au obținut prin autosesizarea procuroarei Elena Iordache de la PÎCCJ, fostă colegă de grupă și prietenă cu Tudorel Toader și inculparea fostului procuror șef al DNA Ploiești, Lucian Onea.
Unelte pentru Ghiță au fost beizadelele fostului președinte al CJ Prahova, Vlad și Andreea Cosma, făcuți pe rând deputați de tati. El un gângav și ea o guristă care își uita furoul în camerele de hotel unde se prezenta la invitația bărbaților însurați. Toți trei membrii familiei Cosma sunt judecați pentru fapte de corupție la ÎCCJ, Vlad și Mircea fiind deja condamnați în fond la ani și 8 ani cu executare.
Ziarul Curentul a dezvăluit cum și-au transmis mesaje prin intermediul posturilor de televiziune RTV și A3, înainte de vizita ministrului de Justiție în Serbia, Sebastian Ghiță și Tudorel Toader, fostul deputat transmițându-i lui Toader că îl va aștepta pe scările Justiției sârbe. Detalii AICI.
După multe insistențe din partea mea, Lucian Onea, fostul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Ploiești a acceptat să răspundă câtorva întrebări din partea Redacției “Curentul”.
1. Ce tip de dosare ați instrumentat ca procuror și cum răspundeți celor care adesea s-au întrebat în ce context dosare complexe de mare corupție au fost repartizate către DNA – Serviciul Teritorial Ploiești, deși faptele au fost săvârșite în București sau persoanele, prin prisma calităților și funcțiilor deținute trebuiau să fie anchetate de DNA – Structura Centrala?
Am intrat in magistratura in anul 1999. Anterior am fost avocat. Ca procuror, mi-am inceput activitatea la Parchetul de pe langa Judecatoria Campina, intr-un colectiv de oameni pasionati de profesie.
In anul 2010 am fost cooptat in echipa DNA Serviciul Teritorial Ploiesti, iar in anul 2012, la indemnul colegilor, am acceptat sa candidez pentru functia de procuror sef serviciu. Am fost propus pentru ocuparea acestei functii de catre d-l Daniel Morar acest lucru intimplindu-se in contextul in care colegii mei, toti mai vechi decat mine in DNA, au refuzat sa candideze pentru acest post vacant la data respectiva.
Desigur, ma veti intreba ce m-a motivat sa accept? Faptul ca pot schimba ceva in bine in infaptuirea actului de justitie, ca pot apara interesele generale ale societatii si valorile Statului de drept si ca imi pot indeplini vocatia – de a fi procuror .
In intreaga mea cariera am instrumentat dosare ce au avut ca obiect in principal infractiuni de coruptie si infractiuni economice iar in perioada in care am condus Serviciul Teritorial Ploiesti am solutionat impreuna cu colegii mei peste 1400 dosare, unele dintre acestea facind obiectul unor comunicate de presa, devenind astfel publice acuzatiile, in limita legii.
Am avut ocazia de a lucra cu o echipa de procurori, ofiteri de politie judiciara, grefieri si specialisti, toti oameni deosebiti, corecti, curajosi, extrem de pasionati de tot ceea fac, care nu s-au lasat intimidati si nu au cedat presiunilor venite din partea persoanelor cercetate.
In privinta competentei Serviciului Teritorial Ploiesti de a instrumenta dosare, va pot spune ca, potrivit legii, orice serviciu teritorial are aceeasi competenta de a instrumenta cauze penale, precum structura centrala, iar cele mai multe dintre dosarele solutionate sau care se afla acum in lucru, nu ne-au fost repartizate, am fost noi investiti in mod direct de catre justitiabilii care aveau mare incredere in activitatea corecta si eficienta desfasurata la nivelul Serviciului Teritorial Ploiesti ori ne-am sesizat din oficiu avind indicii consisente de savirsire a unor fapte penale.
2. L-ați determinat sau constrâns pe Vlad Cosma să facă vreun denunț ori să “fabrice” probe ?
Categoric nu. A formulat denunturi, a fost vointa liber exprimata a domniei sale, a ales cind si despre cine a dorit sa relateze faptele pe care le cunostea si a uzat de prevederile art 19 din OUG 43/2002 in dosarul aflat pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
De cand sunt procuror, mi-am desfasurat activitatea cu buna credinta si numai in scopul aflarii adevarului in cauzele pe care le-am instrumentat. Sunt ferm convins ca adevarul va iesi la iveala iar cei cu adevarat vinovati de ticluire de probe impotriva procurorilor care au avut indrazneala si curajul de a-i ancheta si de a-i trimite in judecata, vor suporta rigorile legii.
3. In ce imprejurari plingerea formulata de Vlad Cosma i-a fost reprtizata spre solutionare unui procuror din cadrul Parchetului de pe linga Inalta Curte foarte apropiat de Ministrul Justitiei asa cum acesta din urma a recunoscut in mod public?
Aceasta chestiune va fi clarificata de catre Inspectia Judiciara si/sau de catre procurorul general al Romaniei care au fost sesizati cu verificarea acestui aspect. Ceea ce va pot spune, insa, in acest moment, este faptul ca plingerile formulate de Vlad Cosma au fost repartizate conform regulamentelor si dispozitiilor legale.
Doamna procuror Elena Iordache nu a fost investita direct cu o plingere formulata de Vlad Cosma impotriva mea si nici nu i-a fost repartizata spre solutionare o astfel de plingere, dumneaei s-a sesizat din oficiu cu privire la fapte si imprejurari ce formau obiectul unor anchete aflate in instrumentarea colegilor dumneaei din aceeasi unitate de parchet.
Nu stiu cine si ce a determinat-o sa faca orice pentru a se autosesiza impotriva mea si pentru a ma inculpa exclusiv in temeiul depozitiei lui Vlad Cosma persoana impotriva careia am pus in miscare actiunea penala pentru savirsirea unor multiple fapte penale.
4. Redacția ziarului nostru a solicitat Biroului de presă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție un punct de vedere în legatură cu înregistrările familiei Cosma date publicității și care constituie mijloc de probă în dosarul în care sunteți acuzat. Sunt sau nu autentice acele înregistrări?
Ce pot sa va spun, fara a fi acuzat ca as incerca sa divulg date din ancheta, desi asa cum bine se stie acele inregistrari au fost date publicitatii de membri familiei Cosma precum alte documnete si informatii, fara ca nimeni sa se sesizeze din oficiu in acest sens, este faptul ca eu am cerut doamnei procuror sa ii puna in vedere d-lui Vlad Cosma sa depuna la dosar toate inregistrarile pe care sustine ca le-a efectuat cu mine, in original si in integralitate. Mi-a fost respinsa cererea de catre d-na procuror in mod nefundamentat.
In prezent, in dosar se afla acelasi colaj video-audio realizat de Vlad Cosma cunoscut de intreaga presa.
5. Ce relație ați avut cu Mircea Negulescu?
Domnul Mircea Negulescu a fost procuror in cadrul Serviciului Teritorial Ploiesti pentru o scurta perioada de timp 1 an si jumatate.
Pina la delegarea sa la DNA Ploiesti l-am vazut de 2-3 ori si nu aveam o relatie de amicitie cu acesta.
In luna septembrie a anului 2017, am luat cunostinta din presa despre aspectele semnalate de Vlad Cosma si Andreea Cosma si am dispus efectuarea de verificari intr-o cauza penala.Un procuror sef nu poate cunoaste ceea ce fac subalternii sai in timpul lor liber, in viata lor privata.
La data la care am dispus verificari nu mai era procuror la DNA – St Pl, ca urmare a incetarii activitatii la aceasta unitate.
Faptul ca acesta avea un limbaj mai colorat in afara cadrului procesual, oficial , cu anumite persoane, nu inseamna ca trebuie discreditat intregul corp profesional al procurorilor din DNA si nici discreditata activitatea procurilor din cadrul DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti.
6. Cum credeți că funcționează justiția în România în prezent? Sau cum o caracterizați la acest moment?
Daca ma raportez la faptul ca astazi ma aflu in postura de justitiabil, dupa ce membrii familiei Cosma au sesizat organele judiciare cu privire la unele fapte pretins savirsite de mine in urma cu 3 ani, in exercitiul functiei, si fara a incerca sa ma disculp, nu pot decit sa semnalez unele aspecte care aduc prejudicii grave activitatii de infaptuire a actului de justitie si vin sa confirme vocile tot mai numeroase care sustin ca Romania nu mai este un stat de drept.
Si ma voi referi la un aspect concret:
In cadrul emisunii “Sinteza Zilei a fost aratata publicului si lecturata ordonanta datata 27.07.2018 dispusa in dosarul 19/P/2018 al Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie, ordonanta prin care s-a dispus luarea, fata de mine a masurii controlului judiciar.
Potrivit legii, mai exact potrivit art 285 alin 2 CPP, procedura in cursul urmaririi penale este nepublica.
Indiscutabil, ordonanta din 27.07.2018 este un act emis in cursul urmaririi penale desfasurate in dosarul anterior mentionat. Calitatea acestei ordonante, de act emis in cursul urmaririi penale, deci in cadrul unei proceduri care nu este publica, nu se pierde prin faptul ca acesta a fost inaintata judecatorului de drepturi si libertati in vederea solutionarii plingerii formulate impotriva sa.
De altfel si procedura desfasurata in fata judecatorului de drepturi si libertati, avind loc in camera de consiliu este tot nepublica, fapt care rezulta, indubitabil, din dispozitiile art 213 alin 2 din Codul de procedura penala, raportat la art 352 alin 1 teza a II a din acelasi cod.
Data fiind natura actului supus discutiei acesta nu ar trebui sa se afle in posesia unei persoane care nu are nicio calitate procesuala in dosarul in care sunt cercetat si nici sa fie adusa la cunostinta publicului.
Si, daca atitudinea moderatorului, care scapa principiilor deontologiei profesionale, poate fi, totusi, inteleasa, scapa total intelegerii atitudinea minstrului justitiei, domnul Tudorel Toader.
Prezent la emisiunea moderata de dl Gidea, ministrul justitiei, altfel un profesionist desavirsit, nu s-a intrebat si nu a intrebat moderatorul cum a ajuns in posesia unui act procesual emis intr-o procedura nepublica si de ce il da publicitatii. In loc sa se intrebe si sa intrebe, ministrul justitiei nu numai ca a pastrat tacerea, dar a si laudat profesionalismul si onestitatea procurorului care a emis ordonanta, in ale carei acte “are deplina incredere”. Toate acestea s-au petrecut in preziua solutionarii de catre judecatorul de drepturi si libertati a plingerii pe care o formulasem impotriva ordonantei, mai exact cu 12 ore inaintea desfasurii acestui din urma eveniment.
Fara sa invoc vreun interes procesual personal, totusi, pentru apararea unui interes general, apreciez ca domnul ministru a tolerat, incurajat si promovat injustitia cu atit mai mult cu cit una dintre modificarile aduse legislatiei penale consta in interzicerea comunicarii publice precum si a furnizarii de informatii de orice persoana, in cursul urmaririi penale, referitoare la faptele si persoanele ce fac obiectul procedurilor penale.
Se doreste, probabil, ca eu sa fiu „Acarul Păun” al justitiei din Romania – astfel încât să fie acoperit adevăratul vinovat de comiterea vreunei infracţiuni.
Împărțită în două, presa urmărește cu interes evoluția dosarului cu care Ghiță a reușit să scape de extrădare. Încolonată în spatele postului controlat de Ghiță, România Tv, o parte a presei ni-i prezintă seară de seară pe inculpații judecați pentru corupție care se declară victimele lui Kovesi și Onea, cealaltă parte a presei privește înmărmurită cum au fost distruse carierele celor doi procurori, artizanul fiind nimeni altul decât Tudorel Toader, prietenul pușcăriașilor și dușmanul statului de drept.
