În anul 1993 se înlocuia în România secundariatul cu rezidențiatul ca unică formă de pregătire în specialitățile medicale şi farmaceutice recunoscute. Intrarea în rezidențiat se făcea doar prin concurs de rezidentiat organizat de Ministerul Sănătăţii. Prevederile se regăsesc în Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1214/1993 care a fost în vigoare până în anul 2007. Același act normativ stabilea și condițiile în care se poate obține a doua specialitate la articolul 23: „A doua specialitate se va putea obţine cu avizul Ministerului Sănătăţii după efectuarea integrală a rezidentiatului în specialitatea respectiva. În cazul specialitatilor care au trunchi comun, rezidentiatul pentru a doua specialitate se va putea reduce cu durata trunchiului comun. Cea de-a doua specialitate se obţine cu respectarea tuturor condiţiilor pentru rezidentiat.”
Fără a avea specialitatea de chirurgie toracică, Cordoș devine președinte în Ministerul Sănătății al acestei discipline
Medicul militar Ioan Cordoș a început în anul 1990, la 34 de ani și la 9 ani de la absolvirea facultății, secundariatul de Chirurgie generală, disciplină diferită de cea de Chirurgie Toracică ce apare de sine stătătoare încă din 1972, în HG 1416/1972, la punctul 9, capitolul XIX din nomenclator.
După patru ani în care a lucrat ca medic secundar de chirurgie generală, Cordoș devine în 1994 medic specialist în această specialitate, conform legislației.
Între 1995 și 1996 Cordos urmează timp de un an conform OMF 1352/1995 un curs de competențe limitate în chirurgia toracică.
În 1998, folosind o adeverință, conform unui răspuns al ministrului Rafila, care atesta în mod fals că are experiența necesară ca medic specialist în chirurgie toracică, doctorul Ioan Cordoș devine medic primar în Chirurgie toracică și apoi, an după an, șef de lucrări, conferențiar și profesor universitar în această disciplină la UMF Carol Davila. Cordoș devine chiar funcționar guvernamental fiind numit Președintele Comisiei Naționale de chirurgie toracică din Ministerul Sănătății.
Doctorul Cordoș m-a dat în judecată susținând că are specialitatea, Ministerul Sănătății îl contrazice
Deși nu a existat și nu există în legislație o posibilitate ca rezidențiatul de 4-5-6 ani (anterior numit secundariat) să fie înlocuit cu altceva care să permită acesul unui absolvent de Medicină să practice o specialitate, doctorul Cordoș m-a dat în judecată susținând că are specialitatea dar fără să depună vreun act doveditor și cerându-mi mie să dovedesc că nu o are.
Cordoș îmi cere 1.000.000 de RON pentru că am dezvăluit că nu are rezidențiat și nici specialitatea de chirurgie toracică
În proces, Lavinia Coțofană, avocata care mă reprezintă, a demonstrat că nu se poate depune o probă negativă referitor la faptul că o persoană NU are anumite calificări sau că NU a urmat în viața sa anumite cursuri universitare sau postuniversitare, respectiv că doctorul Cordoș NU are rezidențiat și NU a susținut examenul de specialitate în chirurgia toracică și a solicitat instanței să întrebe la MS, la CMR, la UMF-CD și la Institutul Marius Nasta. Instanța a aprobat solicitarea și răspunsul de la Ministerul Sănătății a căzut năucitor:
- Ioan Cordoș NU a susținut examen de intrare în rezidențiat/secundariat în specialitatea chirurgie toracică
- Ioan Cordoș NU a efectuat rezidențiat/ secundariat în specialitatea de chirurgie toracică
- Ioan Cordoș NU a susținut examen pentru obținerea titlului de medic specialist în specialitatea de chirurgie toracică.
Ioan Cordoș deține gradul de medic primar în specialitatea de chirurgie generală, precum și în specialitatea chirurgie toracică.”, se încheie răspunsul Ministerului Sănătății prezentat în fotografie.
Citește și Ioan Cordoș a dus impostura și la UMF Chișinău: a pretins că e doctor habil deși nu a fost niciodată
Răspunsul Institutului Nasta relevă că Ioan Cordoș a obținut ilegal și funcția de șef de secție
În răspunsul trimis de Institutul Marius Nasta instanței, se arată că spitalul nu deține documente care să ateste dacă doctorul Cordoș a susținut examen de specialitate în Chirurgia Toracică.
Aceasta demonstrează că medicul Ioan Cordoș nu putea participa la concursul de șef de secție organizat de spital, deoarece, conform Ordinului MS 1406/2006, Articolul 2(1) La concursurile sau examenele pentru ocuparea funcțiilor de șef de secție, șef de laborator (cu excepția laboratorului de analize medicale) și de șef de serviciu se pot prezenta medici cu o vechime de cel puțin 5 ani în specialitatea respectivă, specialitate pe care o practică în mod curent și în care sunt confirmați prin ordin al ministrului sănătății publice (vechimea în specialitate decurge de la data confirmării și încadrării ca medic specialist). Prevederea a fost preluată inclusiv în Metodologia de concurs.
Prin urmare, cei care au verificat dosarul de participare al lui Cordoș la concursul de șef de secție nu puteau stabili data confirmării și încadrării ca medic specialist deoarece acesta nu a fost niciodată încadrat ca medic specialist de chirurgie toracică, iar spitalul nu deținea vreun document în acest sens. Complicii din Institutul Marius Nasta ai doctorului Cordoș i-au permis să ocupe ilegal funcția de șef de secție Chirurgie Toracică, fiind primit să participe la concurs deși nu i se putea calcula vechimea necesară în specialitatea respectivă.
Profesorul Teodor Horvat recunoștea încă din 2006 că este ilegal să fii medic primar fără a fi specialist
Chiar și mentorul reclamantului, profesorul Teodor Horvat, a precizat într-un document din 2006 adresat ministrului Apărării că este ilegal să deții calitatea de medic primar fără a fi și medic specialist, că prin urmare titlul de medic primar este nul ca și toate actele subsecvente și că este de așteptat o reacție negativă privind acest subiect din partea mass-media. Documentul a fost publicat de ziarul CURENTUL în luna decembrie 2021 AICI.
Așadar toată cariera în Chirugia Toracică a medicului Ioan Cordoș este una ilegală, susținută de funcționari ai statului și ai UMF Carol Davila.
