Înțeleapta vorbă românească „unde dai și unde crapă” este ilustrată perfect în anchetele jurnaliștilor români care încearcă, în paralel cu urmărirea penală, să facă lumină în tentativa de spionare și hărțuire a procurorului șef al DNA prin intermediul companiei israeliene Black Cube. Săptămâna trecută, fostul șef al grupării sectoare operativ-informative din cadrul Brigăzii Antitero a SRI, Daniel Dragomir, a fost arestat pentru instigarea israelienilor la o serie de infracțiuni informatice. Jurnalistul de investigații Daniel Befu a realizat o anchetă care te lasă perplex. Daniel Dragomir (foto mijloc), trimis anterior în judecată de DNA pentru corupție după ce a cerut pentru protejarea unui afacerist 2 milioane de Euro a majorat capitalul social al uneia din firmele sale cu obligațiuni emise de Casa Regală a României, în valoare de 17 milioane de euro în aprilie 2016, mai precis un set de ”17 cupoane rămase neutilizate, de la nr. 24 la nr. 40, din totalul de 40 de cupoane emise din Titlul de obligațiune de valoare a 1.000 FF (39,06 USD) având No. 436 922, emis în anul 1931 de către Regatul României (Casa Autonomă a Monopolurilor Regatului României), garantat de statul român și aflate la purtător”. Obligațiunile au fost evaluate de o firmă abilitată aparținând lui Gheorghe Vișoiu, expertul care a fost arestat alături de Horia Georgescu în dosarul ANRP. România Curată a întrebat ANEVAR și BNR despre obligațiuni dar doar Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR, a răspuns: ”Punctul meu de vedere este că acele obligațiuni nu valorează atât de mult. În primul rând, când cumperi ceva, trebuie să știi două lucruri: dacă valorează ceva în sine și în cazul în care ce-ai cumpărat vrei să vinzi, s-ar putea cumpăra mai departe, eventual cu un beneficiu. Din câte știu eu- și aici ar trebui să mai săpați- toate datoriile de acest fel au fost anulate în 1946. Deci teoretic, e posibil ca acele obligațiuni să nu mai aibă nici o valoare. Banca Națională a făcut o analiză acum mai mulți ani, a valorii actualizate a obligațiunilor emise în diverși ani din trecut, însă asta doar ca valoare statistică, nu ca valoare de tranzacționare reală pe piață. Banca Națională nu poate certifica că cine face o asemenea evaluare trebuie să-și primească suma. Sunt mulți care au venit și pe la mine pe la bancă cu cearșafuri întregi de astfel de hârtii de valoare, dacă ele mai pot fi numite hârtii de valoare”, ancheta integrală la ROMÂNIA CURATĂ.
Așadar obligațiunile de stat emise între 1922-1932 sunt admise la Registrul Comerțului la majorarea capitalului social.
Exact cum a cerut deputatul traseist Petru Călian, intrat în Parlament în 2004 pe listele PRM, mutat la PC și apoi la PDL, într-o interpelare din 2012. Călian, cunoscut pentru relațiile sale contra-cost cu prostituate, a absolvit la 32 de ani o particulară de drept fiind necunoscut ce a muncit acesta până la vârsta de 26 de ani: agricultor, muncitor, paznic etc.
Pe site-ul Camerei Deputaților se află interpelarea lui Petru Călian nr. 4251B/19.06.2012 prin care acesta îl anunță ministrul Finanțelor publice de atunci, Florin Georgescu, că posesorii documentelor doresc „acceptarea acestor obligațiuni ca aport la capitalul social și acceptarea la plata datoriilor către bugetul consolidat al statului”, atașând și punctul de vedere al Băncii Naționale a României nr. 6955/26.07.2010 în care scrie că „după ce au fost analizate și evaluate în sistem închis respectivele înscrisuri, putem aprecia că valoarea acestora, conform actului de proprietate 4314/24.07.2006 la 31.12.2010 este de aproximativ 8.868.828.063 USD. Facem precizarea că înscrisurile supuse evaluării pot fi considerate surse de capital social pentru societăți comerciale la valoarea menționată.” Răspunsul BNR are ștampilă notarială, find o copie legalizată a originalului. În 7 septembrie 2012, Florin Georgescu, prin secretarul de Stat, Enache Jiru îi răspunde deputatului: „referatul cu numărul XIV/4/6955/26.07.2010 nu corespunde adresei originale transmisă de BNR, semnătura și ștampila nu aparțin acestei instituții, iar numărul de înregistrare nu corespunde Registrului de intrare-ieșire al Direcției secretariat”. Jiru atașează exemplarul rămas în arhiva BNR în care nici pomeneală de evaluare sau de acceptul de a fi folosite la majorarea capitalului social, textul fiind unul ce înșiră evoluția legală a acestor obligațiuni, încheindu-se cu propoziția că „acestea nu au fost emise de BNR”. (facsimil la sfârșitul articolului)
Așadar după ce BNR și Camera Deputaților află că pe piață umblă copii legalizate de pe un răspuns falsificat al BNR care permite majorarea de capital la ONRC cu niște hârtii fără valoare, nimeni nu a luat nicio măsură. Mai mult, aflăm că cel puțin o societate comercială și-a majorat capitalul social cu ele. Păi de asta nu vin investitorii în România: ei vin cu 2-3 milioane de Euro aport la capitalul social și vine un escroc precum Dragomir cu niște hârtie igienică și zice au am 17 milioane aici. BNR și Camera Deputaților întrebați notarul ce a legalizat și scoateți de pe site-ul cdep.ro copia de pe răspunsul legalizat falsificat al BNR să nu-l mai folosească și alții la evaluare. Nu vă mai deranjați să anunțați procurorii că falsul s-a prescris deja.
