Ziarul Curentul dezvăluia în urmă cu șase ani tunul dat de mai mulți afaceriști locali bine conectați în lumea politică cu 400 de hectare în jurul Focșaniului, ce aparţineau Staţiunii de Cercetare Pomicola Focşani. Terenul se întinde de la ieşirea din Focşani, de-a lungul Drumului Naţional spre Garoafa şi al şoselei care face legătura cu satele Petreşti şi Vânători. Povestea lor e pe cât de simplă, pe atât de bine pusă la punct de câteva capete „luminate”. În urma unor datorii pe care întreprinderea Pomicola le avea la bugetul statului, în valoare de aproximativ 29 miliarde de lei vechi, Direcţia Finanţelor Publice Vrancea a scos în 2005 la licitaţie plantaţiile deţinute de această societate. Acestea au fost adjudecate de omul de afaceri Vasile Roşca (socrul deputatului UNPR Laurențiu Țigăeru-Roșca, care a plătit pentru toată suprafaţa datoriile către stat. Aici intervine omul de afaceri Neculai Ţuţoi (socrul fostului prefect PNL MIrcea Dragoș), ce contestă în instanţă rezultatul licitaţiei pe motiv că a oferit un preţ mai bun. Însă acesta oferise un preţ mai bun pentru doar 47 de hectare, adică pentru terenurile Fermei numărul 1. Evident, se organizează o nouă licitaţie şi surpriză, Țuțoi devine câştigător al Fermei numărul 1. Avem însă şi câştigătorii numărul 2 şi 3. Aceştia Ion Călin, care devine proprietarul plantaţiilor de pe 12 hectare de teren şi Ion Martiş(tatăl arbitrului arestat pentru mită, Marius Martiș), care ia plantaţiile de pe 110 hectare de teren.
Afacerea cu adevărat profitabilă era terenul. Iar la acel moment, terenurile aparţineau statului şi se aflau în administrarea Agenţiei Domeniului Statului. Astfel, Ţuţoi şi ceilalţi au pus la cale un plan de acţiune fiind ajutaţi de mai multe instituţii angrenate în acţiunea de reconstituire a dreptului de proprietate privată. Afaceriştii liberali au început să caute persoane care au dreptul să fie împroprietărite cu suprafeţe mai mari de teren dar care nu au primit nimic şi cărora le sunt cumpărate drepturile litigioase. După ce se încheiau actele notariale de reprezentare se punea la cale un nou plan. Cei care au cumpărat drepturile litigioase depuneau cereri la Comisia Judeţeană de reconstituirea a dreptului de proprietate al cărei președinte era chiar ginerele lui Țuțoi (adică prefectul) în calitate de reprezentanţi ai moştenitorilor de drept şi cereau reconstituirea dreptului de proprietate în extravilanul municipiului Focşani, deşi cel pe care îl reprezintă nu a avut niciodată teren în Focşani. Cererea era refuzată, iar afaceristul în cauză se adresa instanţei care obliga Comisia Judeţeană şi Comisia Locală din Focşani să treacă la punerea în posesie a persoanei respective, în condiţiile dorite de reprezentant.
Instanţa de judecată indica exact ce terenuri trebuie date!
Un exemplu concret este cel al moştenitoarei Monica Seferovici, care a solicitat restituirea a 42 de hectare de teren, şi pe care ar fi trebuit să le primească în jurul comunei Moviliţa. Doar că aceasta încheie un acord privind drepturile litigioase cu societatea Certimpex SRL, ce-i aparţine lui Ţuţoi. Acesta din urmă depune o cerere la Comisia Judeţeană în care solicită ca cele 42 de hectare să fie restituite în extravilanul municipiului Focşani. Comisia Judeţeană respinge solicitarea. Monica Seferovici depune plângere împotriva Comisiei Judeţene şi a Comisiei Locale Focşani şi solicită anularea parţială a hotărârii Comisiei Judeţene (parţială, pentru că mai făcea referire şi la alte cereri-n.r.). Mai mult, Seferovici mai cere instanţei „reconstituirea în fizic pentru suprafaţa de 42 hectare de teren pe un amplasament din extravilanul municipiului Focşani în T5 pc 20/1 şi 21 T6 pc22 şi 23, T7 pc 24 şi 25 şi T8 pc 26”. Acesta, indicat cu date tehnice foarte exacte, este chiar terenul vizat de Ţuţoi şi pe care are „doar”plantaţia.
Instanţa îi dă cele 42 de hectare pe care se află plantaţia lui Ţuţoi
Instanţa şi motivează şi spune că din probele administrate a rezultat că „pe raza municipiului Focşani se află în domeniul privat al statului administrat de către ADS suprafeţe de teren disponibile mai mari de 42 hectare care pot fi restituite în natură”. De asemenea, se mai menţionează că în conformitate cu prevederile HG 890/2005 privind aprobarea regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor locale, dacă nu există teren suficient pentru acţiunea de retrocedare într-o localitate, atunci se vor adresa comisiilor din alte localităţi. Povestea continuă şi cu ajutorul ADS care pe 24 iulie a emis un document în care se arată că Monica Seferovici poate fi împroprietărită la Moviliţa. În protocolul încheiat de ADS şi primarul din Moviliţa, Cristian Corneliu privind predarea-preluarea terenurilor cu destinaţie agricolă se arată că s-au predat 40,75 hectare livezi, deşi la Moviliţa nu există nicio livadă. Tot în acest protocol se spune şi despre înţelegerea dintre firma Certimpex (ce-i aparţine lui Ţuţoi) şi Monica Seferovici. „Suprafaţa predată este conformă cu datele fondului funciar înscrise în sentinţa civilă care face parte integrantă din prezentul protocol, pentru care a întocmit acordul între persoana fizică Seferovici Monica şi SC Certimpex SRL Focşani, deţinătorul legal al investiţiei livadă”, se mai specifică în protocol. Acesta arată clar legătura dintre Monica Seferovici şi Neculai Ţuţoi, explicând şi cum a fost posibil ca Seferovici să ceară instanţei 42 hectare de teren, exact terenul de pe care Ţuţoi a achiziţionat livada de la Pomicola, prin intermediul licitaţiei organizate de Direcţia de Finanţe Vrancea.
Ţuţoi devine proprietar
Directorul ADS Vrancea, Manole Merchea a confirmat la momentul respectiv că există o înţelegere şi că a fost emis titlul de proprietate pe numele societăţii Certimpex SRL Focşani, în baza cedării drepturilor litigioase de către Monica Seferovici. „Există hotărâri judecătoreşti în baza cărora au fost retrocedate terenuri de la Pomicola Focşani. Deja pentru societatea Certimpex a fost emis titlul de proprietate pentru terenurile de la Pomicola. Sunt hotărâri judecătoreşti şi suntem obligaţi să le punem în aplicare”, a precizat Merchea.
Legea, pentru unii mumă, pentru alţii, ciumă
La Comisia Locală de reconstituire a dreptului de proprietate Focşani existau solicitări pentru retrocedarea a 120 de hectare de teren. Însă acestea nu au fost onorate cu terenuri în extravilanul Focşaniului deoarece ADS a motivat că nu mai există terenuri şi au indicat altele din localităţile învecinate. Pentru persoanele care aveau relații politice, ADS punea la dispoziţie terenuri situate în Focşani şi concesionate de societatea Pomicola. Nici una din autorităţile implicate în acest schimb de terenuri şi ulterior de retrocedare nu a oferit un răspuns la întrebarea de ce pentru comisiile locale din Moviliţa, Vulturu şi Vânători au fost date terenuri în extravilanul municipiului Focşani iar pentru cei care ar fi trebuit să primească teren la Focşani s-au dat în alte localităţi. Tot pentru persoanele reprezentate de celebrii politico-afaceriști, ADS Bucureşti a predat 67 hectare de teren tot de la Pomicola Focşani. Asta în condiţiile în care Comisia Locală Focşani solicitase terenuri pentru persoane care au depus cereri la această comisie, dar care nu au fost luate în considerare nici de Comisia Judeţeană, nici de ADS Bucureşti.
Ce presupune achiziţia drepturilor litigioase
Totul este cât se poate de simplu. Vechiul proprietar care de ani buni se chinuie să reintre în posesia terenurilor este contactat de un „bun samaritean” care se oferă să-l ajute să scape de grija drumurilor la tribunal sau pe la diferitele autorităţi, propunându-i să-i cumpere terenul pe care ar trebui să-l primească. Doar că suma propusă este de zeci de ori mai mică decât valoarea reală a proprietăţii, însă, proprietarul de drept este convins văzând banii pe masă. Apoi, „bunul samaritean” intră în posesia terenului, de cele mai multe ori cu complicitatea autorităţilor, după care vinde terenul sau imobilul la preţul real.
Afacere imobiliară de peste 500 de milioane de euro
Preţurile terenurilor din zona DN2, care traversează una din laturile municipiului Focşani, au crescut ameţitor. În 2008, un metru pătrat de teren era vândut cu preţuri cuprinse între 100 şi 150 de euro. Cum cele aproximativ 400 de hectare se aflau între acest drum şi cartierul rezidenţial din zona Crângului Petreşti nu este greu de dedus care a fost miza acestei afaceri coordonate de chiar socrul prefectului judeţului Vrancea, care are şi calitatea de preşedinte al Comisiei Judeţene de reconstituirea a dreptului de proprietate. Dintr-un calcul simplu reiese că valoarea medie a terenului este de 500 de milioane de euro. O afacere extrem de profitabilă, realizată cu eforturi financiare minime.
Ancheta realizată de jurnalista CURENTUL Andreea Anghel a rămas fără urmări. Politicienii care s-au perindat în diverse funcții administrative după acest tun au închis ochii la fărădelegile făcute de predecesorii lor.
Ne întrebăm dacă actualul șef al ANRP, George Băeșu, va porni un control pe acest subiect sau faptul că este originar din Focșani îl va împiedica să o facă.
