În urmă cu o lună, Mihai Ionescu (foto stânga), președintele A.N.E.I.R. îl acuza pe Ministrul Claudiu Năsui că a tăiat finanțarea anuală pentru promovarea exportatorilor, catalogată de acesta ca fiind „o sumă care se pierde după virgulă”, deși era vorba de peste 25 de milioane de Euro.
Astăzi ministrul Economiei a explicat cum s-au tocat aceste bugete anuale în ultimii 20 de ani: pe vacanțe de lux pe bani publici.
Programul actual de promovare a exportului şi participarea la târguri internaţionale nu dă rezultate, fiind de fapt un „paravan” pentru unele firme intermediare ai căror şefi îi folosesc pentru vacanţele lor de lux, pe banii contribuabililor, a declarat joi Claudiu Năsui, ministrul Economiei.
Invocând rapoarte ale Curţii de Conturi şi ale corpului de control al prim-ministru, el a precizat că neregulile vizează modul de selectare a târgurilor, modul de selectare a firmelor care merg la târguri şi, cel mai grav, modul de atribuire al acelor mari contracte ale Ministerului Economiei. „Programul acesta nu ajută exporturile. Programul acesta este un vehicul de a lua bani de la stat prin aceşti intermediari şi de plimbare în locuri de vacanţă luxoase pe banii contribuabililor de care beneficiază un cerc foarte restrâns de interese. Eficienţa participării pe bani publici la târguri în New York, Dubai, Singapore, Las Vegas sau Abu Dhabi nu este în niciun fel evaluată. Nu avem un indicator să spunem că au mers bine.
Avem doar o autoevaluare unde am găsit numeroase nereguli pe care şi le fac aceste firme. Ele spun că fac contracte de milioane de euro şi apoi cifra de afaceri ale firmelor este 0 (zero), ani la rând. Schema aceasta întreţine o cârdăşie între firme aşa-zis private care trăiesc doar din banii statului şi indivizi din interiorul statului care găsesc numeroase avantaje personale. Şi acest lucru este confirmat şi de rapoartele Curţii de Conturi şi de rapoartele Corpului de Control”, a declarat Năsui.
Ministrul Economiei a precizat că atunci când a preluat mandatul i s-au dat mai multe contracte la semnat, printre care s-a numărat şi un program de participare la târguri în 2021 în valoare de 100 de milioane de lei.
“Am zis că nu semnez asta, vreau să fiu mai atent. Am cerut lista cu contractele pe care le are statul. (…) Sunt câteva firme care luau toate contractele. Majoritatea luate din acel programul de promovare a exportului pentru a merge la târguri. Din momentul acela au început cele mai furibunde atacuri la adresa mea (…) Am vrut să nu continuăm sistemul aşa cum era până atunci”, a explicat Năsui.
Ministrul Economiei a cerut pentru acest program de promovare a exporturilor toate rapoartele care au existat până la acea dată de la Curtea de Conturi şi de la Corpului de Control al prim-ministrului. Chiar ministrul a dispus un nou control. “Ultimul raport al Curţii de Conturi spune de disfuncţionalităţi şi nereguli grave, ceea ce în vocabularul Curţii de Conturi înseamnă ceva. Raportul a fost finalizat săptămâna aceasta. Această schemă de mers la târguri a fost înfiinţată pe vremea Guvernului Adrian Năstase şi funcţionează de atunci aproape identic cu fix aceeaşi conducere, fix aceeaşi oameni, care fac fix acelaşi lucru. De peste 10 ani de zile de când am găsit rapoarte de controlau fost semnalate nişte nereguli la această schemă şi toate au fost ignorate”, a mai spus Năsui.
Potrivit ministrului, neregulile principale privesc trei lucruri: modul de selectare a târgurilor, modul de selectare a firmelor care merg la târguri şi cel mai grav modul de atribuire al acelor mari contracte ale Ministerului Economiei. Ministrul Economiei a venit şi cu câteva informaţii financiare legate de acest program. „Strict financiar am luat la analizat 2015-2019, perioadă în care cheltuielile s-au triplat de la 25 de milioane de lei la 71 de milioane de lei, deşi numărul de beneficiari a rămas acelaşi. Cauza exploziei acestor cheltuieli este subvenţia medie per beneficiar care s-a dublat, şi comisionul acelor intermediari care s-a cvadruplat. Este enorm!”, a completat Năsui. Ministrul a dat şi un exemplu de firmă intermediară care beneficiază de programul de promovare a exporturilor. “Va dau un exemplu de firma: Hilux Fashion SRL care are zero angajaţi şi o cifră de afaceri derizorie, mai mică decât a unui butic de la colţul străzii. Cum face să fie selecţionată an de an? Patronul ei face parte din comisia de selecţie”, a subliniat Năsui.
Ministrul Economiei a mai afirmat că în cel mai recent raport Curtea de Conturi atrage atenţia asupra faptului că acest program este făcut pentru conducerea sa.
“Să vă dau un exemplu de beneficiari ai deciziilor acestui Consiliu. Este vorba despre un domn George Sorin Nicolescu (foto dreapta), consilier al ANEIR (Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România) care a fost şi vicepreşedinte ANEIR în 2010, participant al Consiliului de Export în 2010, care deţine firma Olimpic Internaţional Turism. Unul din principalii câştigători de contracte de intermediere pentru aceste târguri. Până acum firma aceasta a luat contracte în valoare de peste 50 de milioane de lei de la statul român, iar asta prin Ministerul Economiei. Banii erau 100% ai contribuabililor, nu vorbim despre fonduri europene”, a mai declarat Năsui.
După ce a expus problemele din cadrul programului de promovare a exporturilor, ministrul Economiei a menţionat şi soluţiile pe care le-a găsit pentru această situaţie. „Soluţia pentru a încuraja exporturile nu este să dăm subvenţii prin pâlnia unor oameni în care direcţionăm banii aceştia. Trebuie să facem un sistem în care oferim posibiliatea tuturor de a-şi internaţionaliza produsele, de a participa efectiv la târguri. Pentru acest lucru avem două opţiuni. În primul rând, avem un sistem de deductibilitate extinsă în care pentru o cheltuială pentru internaţionalizare, care pot fi aceleaşi cheltuieli ca şi cele decontate acum de către program, adică cazare, chirie şi închiriere la stand, să fie deductibile extins. Adică am cheltuit 100 de lei ca firmă, deduc 300 de lei din impozit, dar evident pentru asta am un impozit de plătit, trebuie să fi făcut o activitate să fi prestat servicii ca să am din ce să deduc”, a explicat Năsui. Iar a doua soluţie, în opinia ministrului Economiei, ar fi ca aceste cheltuieli să devină, 50% din ele, credit fiscal. „Înseamnă că dacă m-am dus undeva la un târg eu ca firmă, 50% din cheltuieli pe care le-am avut cu mersul la acel târg îl pot deduce apoi din impozitul de plată. Iarăşi un sistem în care firmele şi nu politicul nu funcţionarii decid la ce târg se merge, cine merge şi cine face organizarea. Şi le dăm stimulentul lor. Cel mai bun stimulent pentru a cheltui banul chibzuit este atunci când banul este cheltuit privat”, a conchis ministrul Economiei.
Export de forta de munca , resurse minerale si Lon informatic sau cizmaresc , in rest Ce? Pentru aceste repere de export , romanul le platea cel mai dur cu lacrimi, suferinta , salarii de mizerie si multe multe destine chinuite de legea muncii si sclaviei din Romania . Legea sclaviei este ce-a mai dura lege din Europa si Africa , prin care drepturile sunt sublime (nea Iancu) si obligatiile doar pentru sclavi .
In acest timp patronatele de qoschuri , franzele , textile , cizmarii si reprezentantii de import ale firmelor concurente de stat romanesti (bineinteles ca foste) . Acesti vizionari in neantul romanesc, se plimba pe banii statului si cu geamantane pline de tablouri electrice preechipate cu subansamble importate , trecute in Romania doar prin circuitul de munca al sclavilor , si incasand valoarea rudimentarului de astazi , dar subventionat de statul roman imglobat in datoriile la pretini .