De ce nu se investește în educație?

Pentru că suntem mai ‘utili’ clasei politice decidente proști și săraci, decât deștepți și mai bogați.
Să mă explic, cu date concrete.
Investiția în educație are cel mai mare randament asupra calității vieții dintre toate opțiunile existente, atât asupra indivizilor, cât și asupra societății:
– 1 leu investit în plus în educație aduce o creștere cu 1,5 lei a PIB. Este o creștere economică neinflaționistă, adică nu înghite puterea de cumpărare a cetățenilor, așa cum se întâmplă în cazul stimulării artificiale a creșterii economice prin creșterea salariilor necorelate cu productivitatea muncii.
– Un an în plus de școală crește veniturile individuale medii cu peste 8%, reduce riscurile de a deveni șomer cu 8% și reduce riscurile unor probleme grave de sănătate tot cu 8%.
– Un absolvent de liceu câștigă cu o treime mai mult decât cei care au doar studii gimnaziale.
– Un absolvent de facultate câștigă în medie cu două treimi mai mult decât absolvenții de liceu.
– Creșterea proporției absolvenților de facultate cu 5 puncte procentuale în România ar duce la mărirea PIB-ului cu 3,6% până în anul 2025.
– Punerea accentului pe memorare în școlile pre-universitare, și nu pe creativitate, inovare și tehnologie, înjumătățește productivitatea forței de muncă la vârsta maturității și automat câștigurile salariale.
– Îmbunătățirea rezultatelor românilor la testul PISA – care estimează calitatea educației și calitatea investiției în educației – la nivelul mediu al țărilor OECD poate antrena un plus de creștere economică anuală cu 1% a PIB.
Menținerea subfinanțării cronice a educației prin nerespectarea procentului stabilit în lege de cel puțin 6% din PIB și lipsa punerii accentului pe calitatea investiției în educație duc la pierderi individuale semnificative, chiar înjumătățirea veniturilor salariale tocmai pentru categoriile de persoane vulnerabile, și la pierderi anuale pentru societate de aproximativ 7 miliarde de euro în PIB. La asta adăugați cei 1,3 miliarde euro din fonduri europene alocate capitalului uman românesc din care, iată, în al cincilea an de execuție financiară în ciclul 2014-2020, am absorbit fix 0,00%.
Așadar, rămânem proști cu proștii noștri în vârful țării sau ne deșteptăm și punem deștepții în vârful țării?! Cu cât întârziem răspunsul și acțiunile ferme, cu atât marcăm și mai multe pierderi de miliarde de euro.