Integrarea europeană modifică în mare măsură o serie întreagă de ipoteze şi indicatori care se iau în considerare atunci cand se fundamentează o previziune macroeconomică, atat pe termen scurt, cat şi pe termen lung. Astfel, circulaţia mărfurilor în zona intracomunitară nu mai are caracteristica de comerţ exterior clasic, în categoria importurilor intrand mărfurile care provin din ţări extracomunitare, aceeaşi regulă aplicandu-se şi exportului.
Comparativ cu anul trecut, în perioada 2010-2013, ritmul de creştere al importurilor va fi mai ponderat, estimandu-se că ponderea deficitului balanţei comerciale în PIB se va diminua cu 1,5%, ajungand la 9,6% în ultimul an al intervalului. Modificări interesante vor suferii şi alţi indicatori.
În noile condiţii, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) apreciază într-un recent studiu că una dintre consecinţele aderării va fi reducerea decalajelor economice şi sociale dintre Romania şi celelalte state membre, pentru viitorii 7 ani prognozandu-se o creştere medie a PIB cu 5,7%, o medie inferioară creşterii din 2006, estimată la 7%. Totuşi, CNP precizează că -suportul pentru înregistrarea unui ritm ridicat de creştere economică îl va reprezenta, în principal, cererea internă-, în special pentru cele realizate de fluxuri importante ale investiţiilor străine cat, în special, pe absorţia de fonduri comunitare.
Rata consumul intern va scădea la 6,2%
Dacă se analizează evoluţiile componentelor PIB, ca o primă observaţie, rezultă rate medii de creştere, pe intevalul 2007-2013, inferioare celor înregistrate anul trecut. Astfel, rata medie pe acest interval al consumului individual al populaţiei va fi de 6,2% faţă de 9,4% înregistrat anul trecut, consumul administraţiei publice va scădea cu 0,7%, iar formarea brută de capital fix cu circa 1,5%, rezultand în ansamblu o rată medie de creştere a cererii interne de 7,2%, inferioară cu 2,3% celei înregistrate anul trecut. Acest aspect nu trebuie să constituie un motiv de îngrijorare, anul 2006 fiind un an special din acest punct de vedere, greu repetabil în viitor. În ansamblu, volumul comerţului romanesc va creşte, în special în sectoarele intracomunitare în care liberalizarea comercială a fost limitată de acorduri europene. Revenind la comerţul exterior, adică extracomunitar, în cazul Romaniei se va produce o interesantă mutaţie, în sensul că se estimează o rată medie a importurilor, diminuată cu aproape 7% faţă de cea atinsă anul trecut. Analizand structura importurilor romaneşti de anul trecut, rezultă că rata relativ ridicată, de circa 11,1%, de creştere a importurilor şi în următorii ani, dar din ţări extracomunitare, este cauzată de dependenţa energetică a Romaniei faţă de surse din zona fostei URSS. Pe de altă parte, CNP apreciază că în urma punerii în funcţiune a unor investiţii se va accelera ritmul de creştere a exporturilor, astfel că, ponderea deficitului comercial în PIB va scădea de la 11% în perioada 2007-2010 la 9,6% în anul 2013.
Ieşirile de capital în 2013, 3,7% din PIB
Dacă ne referim la comerţul intra-UE, atunci, pentru perioada 2007-2013 -exporturile-, adică fluxul de mărfuri dinspre Romania spre celelalte ţări comunitare, vor avea un ritm mediu de creştere de 12,7%, în timp ce cel al -importurilor- de acest gen va înregistra 12,8%. Dar dacă ne referim la ceea ce va deveni comerţ exterior, adică fluxul de mărfuri extra-UE, atunci, pentru perioada precizată anterior se estimează un ritm de creştere a exporturilor de 14,5%, faţă de unul de 12,8% în cazul importurilor.
Dar CNP estimează că şi ritmul de creştere a balanţei transferurilor curente de bani dinspre Romania spre alte ţări se va diminua, contribuind la atenuarea deficitului comercial, ponderea acestora în PIB urmand să ajungă în 2013 la 3,7%, cu 0,4% mai mică decat cea estimată pentru acest an. De asemenea, pentru perioada 2010-2013, sursele compensatorii de finanţare a deficitului extern generatoare de dobanzi vor reprezenta în medie doar 34% din PIB, iar cele autonome, negeneratoare de dobanzi, vor ajunge la 66% din PIB, ca urmare a creşterii investiţiilor directe şi a tranferurilor de capital dinspre celelalte ţări ale UE spre Romania.
