În ultimele zile au reapărut disputele dintre tehnocrați și liderii PSD cu privire la implementarea legii salarizării unitare. Tehnocrații spun că Guvernul Ponta nu a lăsat resurse bugetare necesare implementării acestei legi. În schimb liderii PSD susțin că Guvernul Ponta a lăsat visteria plină iar tehnocrații nu sunt în stare să implementeze legea salarizării unitare. Este foarte simplu de demonstrat dacă liderii PSD au dreptate sau tehnocrații spun adevărul.
De exemplu din execuția bugetară pe 2015 rezultă că Guvernul Ponta a cheltuit mai mulți bani în comparație cu veniturile bugetare realizate în anul respectiv. Deficitul bugetar pe 2015 a fost de aproximativ 1,4% din PIB, deficit ce a fost finanțat din împrumuturi. Bugetul pe 2016 întocmit în proporție de 90% de Guvernul Ponta și aprobat de Parlamentul României prevede un deficit bugetar de 2,95% din PIB. Rezultă că majorarea salariilor bugetarilor și măsurile de relaxare fiscală aprobate de Parlamentul României în 2015 și aplicate începând cu 1 ianuarie 2016 s-au bazat pe creșterea deficitului bugetar de la 1,4% cât a fost în 2015 la 2,95% din PIB și nu pe performantele economice ale guvernării Ponta. Spațiul fiscal lăsat Guvernului Cioloș în bugetul pentru 2016 este de 0,05% echivalent cu aproximativ 370 milioane lei iar pentru implementarea legii salarizării unitare sunt necesare câteva miliarde de lei. Este foarte clar că Guvernul Ponta nu a lăsat bani în bugetul pentru 2016 pentru implementarea legii salarizării unitare a bugetarilor. Acest lucru rezultă și din declarațiile fostului Ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici care a susținut în repetate rânduri că legea salarizării unitare poate fi implementată numai prin creșterea deficitului bugetar de peste 3% din PIB printr-o decizie a Parlamentului României. Mai mult, fostul Ministrul al Muncii Rovana Plumb a susținut că suma care a fost rezervată pentru implementarea legii salarizării unitare a fost utilizată pentru a acoperi creșterea de 10% a salariilor bugetarilor aprobată de Parlamentul României în decembrie 2015. Ar fi grav dacă liderii PSD vor încerca să manipuleze opinia publică prin crearea confuziei între resursele bugetare și sumele de bani aflate în trezorerie și destinate finanțării deficitului bugetar.
Guvernul Cioloș nu a avut norocul Guvernului Ponta care a primit un cadou la preluarea guvernării României de aproximativ 6 miliarde lei sub formă de rezervă bugetară. De exemplu Guvernul Ponta a preluat în 2012 un buget cu un deficit de 1,9% din PIB având obligația încadrării la sfârșitul anului respectiv într-un deficit de sub 3% din PIB. Disponibilitățile bănești lăsate în trezorerie de Guvernul Boc pentru finanțarea deficitului bugetar au fost de aproximativ 5 miliarde euro. Liderii PSD în loc să mulțumească Guvernului Boc pentru acest cadou și acum critică acest guvern din lipsa proiectelor finalizate în timpul guvernării Victor Ponta. Ce s-ar fi întâmplat dacă Guvernul Ponta ar fi preluat bugetul în 2012 cu un deficit bugetar de 2,95% din PIB așa cum a lăsat bugetul pe 2016 Guvernului Cioloș? În 2012 ar fi făcut exact ce a făcut începând cu anul 2013. Au mărit impozitele și au tăiat investițiile pentru a putea indexa pensiile. Adică au dat cu o mană și au luat cu două.
Este greu de crezut că tehnocrații vor fi de acord să implementeze legea salarizării unitare prin creșterea deficitului la peste 3% din PIB având în vedere prevederile legislației europene și riscurile de finanțare a unui deficit nesustenabil. Potrivit legislației europene în cazul în care o țară depășește deficitul bugetar de 3% din PIB intră în procedura de deficit excesiv ceea ce presupune obligarea țării respective să ia măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului. Totodată înregistrarea unui asemenea deficit are ca și consecințe reducerea credibilității țării pe piețele financiare, ceea ce înseamnă obținerea împrumuturilor cu dificultate și cu dobânzi mai mari. Cu asemenea situație s-a confruntat România în anul 2008, pe timpul guvernării Tăriceanu, când s-a înregistrat un deficit de 5,4% din PIB în urma luării unor măsuri fiscal-bugetare nesustenabile din punct de vedere financiar. Este greu de crezut că asemenea politici de creștere a cheltuielilor de consum pe datorie pot avea ca efect dezvoltarea durabilă a României, ci mai degrabă crearea unor vulnerabilități asupra economiei și a unor riscuri ce pot afecta stabilitatea financiară.
Singura soluție de implementare a legii salarizării unitare o reprezintă efectuarea de investiții publice în infrastructura rutieră, lucru cerut și de mediul de afaceri. Realizarea infrastructurii în transport ar determina creșterea investițiilor în economie având ca efect crearea de locuri de munca bine plătite în sectorul privat. Se știe că sectorul privat este singurul sector care asigură resurse bugetare pentru finanțarea administrației publice, sănătății, învățământului și plata pensiilor.
Analiză realizată de fostul ministru de Finanțe Gheorghe IALOMIȚIANU, declarat în anul 2011 de prestigioasa publicaţie „The Banker”, ministrul de Finanţe al anului în Europa.
