Reprezentantii Agentiei Nationale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere au lansat ieri programele care vizeaza cresterea capacitatii comunitare, schema de granturi mici si infrastructura municipala, din cadrul proiectului -Inchiderea minelor, refacerea mediului si regenerarea socio-economica-.
In cadrul programului de infrastructura municipala, vor fi cheltuiti 15 milioane de dolari pentru proiecte, cum ar fi alimentarea cu apa, canalizare, drumuri locale, centre de educatie, de sanatate si culturale. De aceste lucrari vor beneficia 55.000 de persoane din 62 de localitati. Pentru schema de acordare a granturilor mici, au fost alocati 3,13 milioane de dolari, care vor permite acordarea de resurse suplimentare pentru grupurile dezavantajate, dar si facilitarea dezvoltarii capitalului social. Aria de acordare a acestor facilitati va acoperi 203 de localitati, adica cel putin 400.000 de persoane.
Cel de-al treilea program, cresterea capacitatii comunitare, are ca scop elaborarea de planuri de dezvoltare zonale, integrate in cele judetene si regionale, cu finalitatea accesarii optime a fondurilor europene. Bugetul acestui program, 800.000 de dolari, vizeaza 368 de localitati.
Finantata de Banca Mondiala, in proportie de trei sferturi, si de guvern, valoarea intregului proiect se ridica la 120 milioane de dolari, din care jumatate sunt alocati programului de regenerare economica si de reincadrare sociala a personalului din mine, demarat in luna martie, incepand cu lansarea stimulentelor financiare pentru angajarea si instruirea fostilor mineri, continuand cu infiintarea centrelor de afaceri care ofera consultanta pentru eventuale initiative ale persoanelor fizice din aceste zone si cu elaborarea unei scheme pentru dezvoltare economica. Ultimul program din acest proiect, care urmareste acordarea de microcredite pentru fostii ortaci, in valoare de pana la 20.000 de lei, va fi demarat la inceputul anului viitor. Conform unor declaratii Mediafax, primii bani de la Banca Mondiala pentru programul inchiderii minelor se vor duce pe achizitia a sapte autoturisme.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane