– Domnule ministru, una dintre cerintele Bancii Mondiale se refera la restructurarea societatii Termoelectrica, cunoscut fiind faptul ca problemele financiare din sistemul energetic sunt concentrate la nivelul acestei entitati. Cand va incepe efectiv procesul de restructurare a societatii Termoelectrica?
– Restructurarea nu poate fi facuta decat dupa trecerea iernii. Orice masura in aceasta directie, aplicata acum, nu ar face decat sa pericliteze bunul mers al lucrurilor. Pana la sfarsitul anului insa, vom realiza un program general de restructurare pentru Termoelectrica, ce va avea ca directii principale mentinerea grupurilor energetice ce pot fi modernizate si pentru care se vor realiza programe de finantare si renuntarea la capacitatile ce inregistreaza costuri de productie mari. Pentru ca acest program de restructurare sa fie realist va fi realizat pe baza rezultatelor inregistrate de centrele de cost deja create in structura Termoelectrica. Pentru fiecare grup in parte se va face o analiza detaliata privind costurile de productie a energiei electrice si termice, consumurile specifice, posibilitatea de modernizare si normativele de lucru pentru fiecare loc de munca in parte. Programul de restructurare va tine cont de toate rezultatele analizelor astfel intocmite. Au fost nominalizati prin ordin persoanele carora le revine sarcina de a analiza functionarea centrelor de cost, printre acestea numarandu-se si reprezentantul sindicatelor.
– Credeti ca varianta optima de restructurare a Termoelectrica presupune neaparat divizarea acesteia?
– Nu cred in necesitatea spargerii Termoelectrica. Cred insa ca in cadrul Termoelectrica trebuie sa ramana numai acele grupuri si acele zone care intr-adevar sunt eficiente. Din aceasta cauza, analiza pe care am facut-o cu factorii de conducere din Termoelectrica a plecat de la un clasament al fiecarui grup in parte. Astfel, termocentralele ce au costuri foarte ridicate de tipul Doicesti si Aninoasa vor fi oprite, urmand ca energia pe care acestea o produceau sa fie realizata prin cresterea capacitatii grupurilor ce au costuri competitive pe plan european. Nu trebuie uitat ca, incepand cu luna ianuarie 2002, vom fi conectati la sistemul tarilor vest-europene ( UCTE) si ca acest lucru va permite atat exportul, cat si importul de energie. Or, in aceste conditii, trebuie sa avem capacitatea de a produce energia la pretul pietei europene, in asa fel incat sa o putem exporta.
Termoelectrica evalueaza, in prezent, posibilitatea intrarii impreuna cu Transelectrica si Electrica intr-o operatiune de import-export de energie electrica, care sa permita obtinerea de lichiditati. Vrem sa importam o energie mai ieftina si in acelasi timp sa realizam un export care sa includa energia produsa de Termoelectrica.
– Cum va fi rezolvata problema asigurarii banilor pentru importurile de combustibili in aceasta iarna ?
– Primele negocieri cu bancile in vederea angajarii de credite vor fi finalizate zilele acestea. Dupa cum se stie, Termoelectrica a obtinut garantii guvernamentale pentru derularea unor imprumuturi in valoare de 400 milioane de dolari. Din acest punct de vedere, al contractarii imprumuturilor, nu vor fi probleme, avand in vedere ca bancile au reactionat extrem de favorabil. Semnalulul pozitiv dat de bancile straine s-a concretizat, deja, prin gasirea efectiva a sumelor de care Termoelectrica are nevoie. Un alt aspect pe care l-am avut in vedere este legat de fluidizarea fluxului financiar catre Termolectrica. Pornind de la necesitatea asigurarii unui sistem care sa permita incasarea de catre Termoelectrica in cat mai scurt timp a contravalorii energiei furnizate, am decis constituirea unui cont escrow in care vor fi varsati banii de la bugetul de stat si cei de la administratia locala. Aceste sume vor fi platite in momentul facturarii, astfel ca se va evita acea intarziere de circa trei luni pana cand banii ajungeau la producatorul de energie. In acelasi timp, va exista o monitorizare a banilor care intra in cont pentru a se vedea cu claritate zonele cu deficiente la plata facturilor de energiei. Masura de constituire a contului escrow a fost agreata inclusiv de reprezentantii FMI.
– Toate negocierile cu FMI au avut ca punct nevralgic arieratele societatilor de stat. Cum considerati ca trebuie actionat pentru reducerea nivelului arieratelor?
– Reducerea arieratelor, dupa parerea mea, este legata de posibilitatea de eliminare a penalitatilor si majorarilor, care reprezinta un adevarat balast pentru toate societatile. Din acest motiv, s-a decis masura de eliminare a acestor penalitati si majorari pentru societatile ce vor fi privatizate. Un sistem ce trebuie aplicat pentru rezolvarea in ansamblu a problemei arieratelor este legat de posibilitatea utilizarii monedei virtuale si de capacitatea de consolidare a sistemului bancar romanesc, in asa fel incat societatile sa poata apela la credite cu dobanda mica. Numai in Romania functioneaza inca plata cu valiza de bani, in conditiile in care peste tot in lume se utilizeaza instrumentele bancare de plata si moneda virtuala. Daca un agent economic are contract de export sau de valorificare a produsului respectiv, in mod normal ar trebui sa se duca la banca si sa isi ridice banii, in acest fel fluidizandu-se intreg circuitul financiar. Nivelul incasarilor este un alt factor ce determina cresterea nivelului arieratelor. Desi din punct de vedere al facturilor de energie electrica incasarile sunt de 100%, in realitate, in peste 40% din acestea sunt reprezentate de compensari. Or, se stie, un nivel al compensarilor de peste 25% conduce la blocaj financiar. O consecinta a lipsei lichiditatilor este ramanerea in urma a lucrarilor de intretinere si reparatii, pentru care deja se inregistreaza restante la plata de peste 1.000 miliarde de lei.
– Una dintre marile deficiente ale societatilor din sectorul energetic, in special in zona termo, este reprezentata de costurile ridicate de productie. Ce sanse exista ca acestea sa fie diminuate?
– Reducerea costurilor de productie se poate realiza in primul rand prin lucrari de investitii. Fara un volum de investitii si moderizari, discutam degeaba de reducerea costurilor. Industria, in special in zona energetica, este imbatranita. Sunt ani de zile de cand, in afara de Centrala Nucleara de la Cernavoda, nu s-au mai facut investitii majore. La Portile-de-Fier a fost demarat unul dintre cele mai ample proiecte de reabilitare din sistemul energetic, abia in momentul in care hidroagregatele au ajuns la limita de supravietuire, de maximum 30 de ani. Pentru stabilirea unui program de investitii care sa duca la eficientizarea in ansamblu a zonei termo trebuie realizata o analiza de cost pe fiecare grup in parte. Numai asa se poate vedea care sunt capacitatile care mai merita a fi modernizate. In acelasi timp, reducerea costurilor nu se poate realiza fara eliminarea tuturor capacitatilor ce nu au sanse de eficientizare. Spre exemplu, Termocentrala Doicesti produce energia electrica cu 150 USD/MWh, iar daca o modernizez, tot nu s-ar obtine energie la un pret competitiv. Cea de-a treia masura se refera la externalizarea tuturor activitatilor ce nu au legatura cu obiectul principal de activitate al societatii. Se vor constitui societati independente pe diverse domenii de activitate, cum ar fi serviciile de reaparatii, in care se va transfera personalul aferent. Daca aceste societati vor fi rentabile, vor putea acorda salarii mai mari, asa cum, daca vor fi ineficiente, salariile vor scadea proportional.
– Renuntarea la capacitatile neperformante va atrage dupa sine reducerea numarului de personal din Termoelectrica. Nu va temeti de reactia sindicatelor?
– Este foarte important sa se inteleeaga ca toate lucrarile de modernizare pe care le vom initia au ca scop final asigurarea unor locuri de munca stabile si sigure, inclusiv din punct de vedere al protectiei muncii. Cele doua mari directii de actiune, restructurarea si modernizarea, vor conduce la existenta unor locuri de munca normale fara riscuri si la o productie bazata pe costuri reduse. Pana la urma, fiecare salariat din societatile ce se restructureaza este, la randul sau, cetatean, platind aceleasi obligatii catre bugetul statului.
