Din lac in put. Astfel ar putea fi caracterizata situatia navigatiei pe Dunare. Dupa ce, in vara, navele romanesti si nu numai erau practic blocate in porturi din cauza scaderii drastice a nivelului fluviului, acum, cand situatia s-a reglementat cat de cat, exista pericolul unui nou blocaj, si mai devastator pentru armatori, ca urmare a inghetului.
Pescaje medii
Pescajul pe fluviu este acum apropiat de valorile normale pentru aceasta perioada a anului. Debitul Dunarii ramane insa extrem de scazut, din care cauza apele fluviului vor ingheta la primele semne de inrautatire a vremii, spune vicepresedintele Asociatiei Armatorilor Fluviali si Operatorilor Portuari, Mircea Toader.
Din punctul de vedere al adancimilor, situatia s-a reglementat cat de cat. Acestea nu sunt mari, insa se poate naviga la pescaje medii, ne-a declarat dl Toader. Pe Dunarea de Jos pot circula convoaie fluviale cu pescaj de 2,2 pana la 2,5 m, iar pe Dunarea de Sus pescajul este de 2 m.
Totusi, apele nu sunt la fel de adanci ca in aceeasi perioada a anilor precedenti. In consecinta, impingatoarele se incadreaza in pescaj, insa barjele nu pot fi incarcate la capacitate maxima decat pentru transporturi pe distante scurte. Mircea Toader a exemplificat, aratand ca o barja de 3.000 tdw are nevoie si de pescaje de peste trei metri.
Sunt contracte si nu prea
Numarul contractelor pe care le onoreaza armatorii fluviali este in indiscutabila crestere comparativ cu perioada secetoasa, si la propriu, si la figurat, din aceasta vara.
Reprezentantul Asociatiei Armatorilor spune insa ca numarul contractelor este si acum mai mic comparativ cu perioadele similare din anii precedenti. Domnia sa considera ca principala cauza consta in criza cerealelor din Iugoslavia si Ungaria, tari care aveau supraproductie si exportau foarte mult pe calea fluviului. Exporturile romanesti de cereale au fost intotdeauna in ultimii ani nesemnificative, iar acum se apeleaza chiar la importuri, containerele sosind in marea lor majoritate pe mare, in Portul Constanta.
Ceea ce s-a rezolvat total, spune dl Toader, este situatia convoaielor romanesti situate in amonte pe fluviu. In momentul de fata nu mai exista astfel de convoaie care sa fie blocate din cauza adancimilor mici si a pragurilor.
Dragare intensa pe perioada verii
Porturile fluviale nu au avut probleme deosebite, din punctul de vedere al traficului, nici in perioada secetoasa, spune directorul general al companiei nationale Administratia Porturilor Dunarii Fluviale (APDF), cu sediul la Giurgiu, Aurelia Dobre.
Aceasta deoarece, spune domnia sa, n-au fost praguri mari pe Dunare, in aceasta vara, decat la Cernavoda. Potrivit directorului APDF, impiedicarea aparitiei pragurilor nu a fost posibila decat printr-o activitate continua si intensa de dragare a fluviului. In vara care a trecut, cele mai mici cote ale apelor s-au inregistrat la Bechet si, cu toate acestea, activitatea portuara nu s-a oprit decat sporadic.
APDF SA Giurgiu asigura, potrivit actului constitutiv, mentinerea adancimilor de navigatie in porturi la minimum 2,5 m, pentru nave cu capacitate de pana la 2.000 tdw. Incarcarea si descarcarea navelor se realizeaza prin intermediul operatorilor portuari privati.
Paradoxul secetei: a crescut traficul portuar
In ciuda secetei cumplite din acest an, traficul portuar a inregistrat o crestere semnificativa. Potrivit datelor furnizate de APDF, in primele noua luni ale anului in curs porturile dunarene (mai putin Turnu Magurele si Zimnicea, aflate in subordinea autoritatilor locale) au fost tranzitate de 1.110.093 tone de marfuri, comparativ cu numai 880.000 de tone in intreg anul 2002.
La aceasta crestere au contribuit din plin produsele de cariera-balastiera (nisip, piatra sparta etc), cantitatea totala a acestora fiind de 829.269 de tone, dintre care 2.981 t destinate exportului, iar restul – trafic intre porturi (cabotaj). Au mai fost transportate cereale (93.419 tone, dintre care 86.810 t importuri), combustibili (90.606 tone, dintre care 54.576 t importuri) si minereuri de fier (52.007 tone, dintre care 1.624 t exporturi).
Din totalul marfurilor care au tranzitat in acest an porturile Dunarii fluviale, 18.187 t au fost destinate exportului, 159.953 t au reprezentat importuri, iar restul – cabotaj.
