Proiectul de lege privind trecerea Registrului Comertului din subordinea Ministerului Justitiei in cea a Camerei de Comert a iscat numeroase critici din partea conducerii celor doua institutii. Pe de o parte, unii considera ca Registrul sta bine acolo unde e, iar un eventual transfer nu ar fi benefic, pe de alta parte, sunt voci care sustin ca institutia a plecat de fapt tot din sanul Camerei de Comert, pe vremea guvernarii lui Adrian Nastase si, prin urmare, ar fi firesc ca ea sa revina acolo de unde a plecat. Desi, ieri, pe ordinea de zi a Comisiei juridice a Camerei Deputatilor figura acest proiect, dezbaterile au fost amanate pana la data de 15 martie a.c. Trecerea Registrului la Camera de Comert ar urma sa aiba loc de la 1 ianuarie 2007.
In joc se afla de fapt sursele de venit care se percep pentru operatiunile desfasurate de Oficiul National al Registrului Comertului, de care se arata interesate atat camerele de comert judetene, cat si Ministerul Justitiei.
-Gestionarul cel mai bun al Registrului ar fi camerele de comert-
-Sunt o sursa de venit taxele care se percep pentru activitatea desfasurata de catre Registru, si se pare ca si ministerul e interesat de aceste taxe, dar si o parte din camerele de comert judetene, care nu prea au activitate-, a declarat ieri presedintele Comisiei juridice din Camera Deputatilor, Sergiu Andon. In opinia acestuia, motivul nepragmatic este acela ca reprezinta o baza de date importanta si ca actorii comerciali, agentii comerciali sunt cei interesati sa aiba acces direct si nestanjenit la aceasta baza de date. -Din acest punct de vedere, gestionarul cel mai bun ar fi camerele-, a subliniat Andon, inainte de inceperea discutiilor din Comisia juridica. De altfel, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, Stefan D. Popa, s-a declarat nemultumit tocmai de acest aspect. -Prin bariere tarifare, camerele de comert au fost restrictionate sa acceseze bazele de date ale registrului, lipsind astfel comunitatea de afaceri si institutiile publice de studiile si analizele cu titlu gratuit, pe care acestea le elaborau periodic-, a declarat Popa. Potrivit acestuia, din cauza lipsei accesului la informatie, si relatia cu investitorii straini a fost foarte dificila.
Taxele, motiv de disputa
Un alt punct aflat in divergenta este nivelul taxelor percepute pentru operatiunile desfasurate, care in opinia directorului general al Registrului Comertului, Eugen Ghiulea, ar urma sa creasca odata cu subordonarea institutiei fata de Camera de Comert. In replica, Popa a precizat ca agentii economici vor reveni la sistemul restituirii taxei pe valoarea adaugata, care in momentul preluarii ONRC de catre Ministerul Justitiei a fost inclusa, automat, in nivelul tarifelor percepute, reprezentand astfel o majorare ascunsa. -Taxele practicate in prezent de Registrul Comertului au fost majorate, existand nemultumiri din partea agentilor economici- a precizat Popa. In plus, oficialii camerei de comert sustin ca nivelul costurilor de funtionare ale ONRC vor fi mult diminuate, dat fiind ca o serie de activitati comune, precum resurse umane, marketing, financiar-contabilitate, administrativ, nu vor necesita structuri separate.
In UE, decizia revine fiecarui stat in parte
La nivelul Uniunii Europene nu exista insa o regula vizavi de apartenenta registrului comertului, decizia revenind fiecarui stat in parte. Acquis-ul comunitar in materia registrului comertului, asa-numita Directiva a transparentei din 1968, defineste doar rolul, functiile si continutul informational al registrului. Astfel, in 6 tari ale Uniunii, respectiv Italia, Olanda, Grecia, Lituania, Luxemburg, Germania, registrul se afla pe langa camera de comert, iar in alte 8 tari, dintre care unele sunt recent intrate in familia europeana, institutia este inca la Ministerul Justitiei. Este vorba de Austria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Polonia, Slovenia, Slovacia, Belgia.