In perioada imediat urmatoare vom asista la un fapt fara precedent nu numai pentru istoria Justitiei romanesti. Chiar Justitia internationala va fi pusa fata in fata cu un aspect de-a dreptul incredibil. Nici mai mult, nici mai putin, statul roman va ajunge in instantele internationale pentru a se apara de… Parchetul General si Parlament.
Trecand peste senzationalul de rigoare, totul va porni de la actinunile initiate de actionarii straini ai Bancii Internationale a Religiilor, care in aceste zile strang randurile pentru a-si inainta petitia catre Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg pe baza faptului ca -BIR nu a avut parte de procese echitabile in Justitia romaneasca-. Este un aspect simplu la prima vedere, dar cu atat mai grav, tinand cont ca reprezentantii actionariatului strain al Bancii Internationale a Religiilor vor prezenta in fata Curtii si recursul in anulare inaintat de procurorul general, Joita Tanase (respins de magistratii Curtii Supreme de Justitie), precum si concluziile Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii din Camera Deputatilor. Practic -martori si garanti- ai actiunii intreprinse de actionariatul bancii impotriva statului roman vor fi doua institutii fundamentale ale Romaniei: Parchetul General si o comisie a Parlamentului Romaniei.
Joita cea, CSJ hais!
Se pare ca totul porneste de pe urma unui razboi surd intre -anumite institutii- din Romania. Centrul de grutate este plasat pe axa Parchetul General – Parlament – Banca Nationala a Romaniei, avand un numitor comun in uriasele sume din procesele de lichidare avizate de Justitie si recomandate de BNR. Iar gazul pe foc a fost turnat in urma cu cateva luni cand, in ciuda faptului ca Banca Nationala a Romaniei a solicitat in mod expres procurorului general al Romaniei, Tanase Joita, printr-un demers care a constituit o premiera in practica bancii centrale, retragerea recursului in anulare declarat in cazul falimentului BIR. Atunci, acesta s-a incapatanat si a declarat ca -nu intentioneaz sa-mi retrag actiunea-, fiind in cele din urma surprins de hotararea de respingere initiata de Curtea Suprema de Justitie.
Procurorul general al Romaniei a promovat in data de 28 mai 2002 un recurs in anulare in favoarea BIR, motivand decizia prin faptul ca magistratii instantelor inferioare nu au luat in considerare unele documente care erau in favoarea BIR. Mai exact, magistratii instantei supreme au judecat, in recursul in anulare declarat in favoarea BIR de procurorul general al Romaniei, aspectul ca falimentul in cazul acestei banci a fost hotarat de instantele inferioare -cu incalcarea esentiala a legii-. Acest recurs a fost dat si pe seama concluziilor formulate de Comisia de abuzuri, care au stipulat negru pe alb ca in cazul falimentului BIR, este vorba de un -caz de crima organizata si coruptie institutionalizata avand ca scop insusirea de catre un grup de interese a fabuloaselor sume din lichidarile de banci comerciale romanesti-.
In ciuda acestor aspecte, Justitia romana a fost mai oarba ca de obicei si nu a tinut cont de o serie de elemente care veneau in sprijinul actionarilor Bancii Internationale a Religiilor, fiind, in varianta actuala (de a se ajunge in instantele internationale), principala vinovata de acest paradox. Procesul Statul contra Statul va aduce cu atat mai putin cinste, cat apa la moara celor care sustin ca Justitia autohtona nu este decat un simplu instrument subjugat unor forte oculte, cointeresate de castigurile fabuloase ce decurg din lichidarile de banci comerciale romanesti.
-Nu avem nevoie de noi valuri suplimentare in sistemul bancar-
Din acest moment poate oportun ar fi sa amintim doar declaratiile facute de primul-ministru, Adrian Nastase, cu ocazia videoconferintei cu prefectii din 12 iulie 2002. -Daca o alta institutie ar fi scris procurorului general sa-i spuna sa-si retraga recursul in anulare, cred ca ar fi iesit un scandal imens. Faptul ca Banca Nationala trimite uneori o astfel de cerere procurorului general se considera ca facand parte insa din normalitate si vreau sa observ acest lucru cu bucurie, pentru ca, probabil de acum incolo, se va accepta ca si alte institutii sa-i scrie procurorului general si sa-i ceara sa faca sau sa nu faca anumite lucruri, in cadrul diviziunii normale si separatiei puterilor in stat.
Guvernul nu a avut absolut nici un fel de rol in ceea ce priveste evaluarile legate de Banca Internationala a Religiilor. Nu am urmarit aceasta chestiune, ea a fost discutata la parlament in cadrul unei comisii, ca este bine sau rau, parerea mea este ca nu avem nevoie de valuri suplimentare in domeniul bancar, asa ca, in sfarsit, cu titlu absolut personal, pot sa consider ca solutia care s-a dat de catre instanta a fost buna, pentru ca, repet, nu cred ca avem nevoie de valuri suplimentare-.
In concluzie, in momentul de fata avem un consilier al guvernului arestat pe sema unor capete de acuzare precum spalare de bani, luare de mita, trafic de influenta in cazurile falimentelor BIR, Banca Columna etc. Numele sau este Fanel Pavalache si era asezat in coasta Secretariatului General al Guvernului, condus de Serban Mihailescu. O serie de magistrati din Tribunalul Bucuresti sunt luati in colimator de PNA. Sa intelegem ca valurile suplimentare au inceput sa se miste? Mai era, totusi, nevoie de Strasbourg?
