Pana acum doi ani si jumatate, bancile si-au gestionat singure bazele de date in ceea ce priveste rau-platnicii. Problemele care au aparut s-au referit la imposibilitatea de a avea acces la informatiile detinute de celelalte banci, astfel ca a fost infiintat Biroul de Credite, o baza de date care cuprinde informatii detaliate despre clientii rau-platnici ai bancilor si ai altor institutii financiare care s-au inscris in acest program.
Activitatea Biroului s-a diversificat anul trecut, cand, pe langa baza de date privind clientii cu restante si intarzieri la plata creditelor, institutia poate procesa rapoarte privind intregul istoric al unui client, inclusiv al persoanelor care si-au platit la timp si integral datoriile catre banci.
Desi detinerea unei baze de date privind potentialii clienti bun-platnici este o mina de aur pentru banci, institutiile financiare nu s-au inghesuit sa ofere Biroului informatii pozitive. -Doar sase din cele 23 de banci care colaboreaza cu Biroul de Credite ne-au furnizat aceste date-, a declarat directorul general al institutiei.
El a subliniat importanta centralizarii unor astfel de informatii, in conditiile in care concurenta pe piata bancara este din ce in ce mai acerba, iar populatia isi manifesta un real interes pentru contractarea creditelor, mai ales a celor de consum. Astfel, bancile pot verifica atat modul in care un client si-a acoperit obligatiile, cat si gradul de indatorare al acestuia.
Emilia Lacatus, director de credite la Banca Transilvania, nu crede ca bancile isi manifesta, in acest fel, dezinteresul pentru obtinerea unor astfel de date. -Multe banci aleg sa nu transmita fisierele pozitive din cauza unor deficiente in propriul sistem informatic de gestionare a activitatii de creditare-, a mentionat Lacatus.
Referitor la -punctele tari- ale Biroului de Credite, Serban Epure a precizat ca actualizarea datelor are loc zilnic, lucru intalnit la putine institutii de acest fel la nivel mondial. El a mai evidentiat rapiditatea primirii raspunsului la solicitarea unei informatii, aceasta fiind de circa sase secunde.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane