Presedintele Raiffeisen Romania, Steven van Groningen, se alatura corului celor care considera deja mult prea exagerate masurile de restrangere a creditului practicate de banca centrala. Domnia sa considera ca grija pentru recuperarea banilor imprumutati trebuie sa revina celor care ar putea iesi in pierdere, adica bancilor comerciale. Dincolo de restrangerea activitatii si diminuarea profiturilor institutiilor financiare, prin practicarea rezervelor minime obligatorii atat de mari se creeaza o discrepanta mare intre conditiile oferite bancilor pe plaiuri mioritice si respectiv cele din Occident. Bancherul austriac vede in sistemul bancar romanesc unul croit pe baze total invechite. Totusi, odata cu intrarea in Uniunea Europeana si apropierea momentului trecerii la euro, Groningen apreciaza ca situatia se va normaliza. Insa, cel putin la momentul 1 ianuarie 2007, bancile romanesti vor porni cu un handicap destul de important fata de competitoarele din exterior. Recent, reprezentantii IFN protestau si ei fata de masurile luate de BNR la 23 octombrie, considerand ca, atat timp cat ele nu atrag bani de la populatie, nu trebuie puse pe acelasi plan cu bancile comerciale.
Banca Nationala a Romaniei (BNR) este criticata din ce in ce mai des din interiorul sistemului bancar datorita normelor de restrictionare a creditului, inasprite de curand. Cu toate ca au fost trase semnale de alarma de mai mult timp, banca centrala isi continua politica sa de limitare a cresterii volumului de credite, spre nemultumirea bancherilor. Chiar daca isi asuma criticile sau nu, BNR considera ca duce o politica prevazatoare, de temperare a clientilor in ceea ce priveste accesarea de imprumuturi.
Steven van Groningen, presedinte si CEO Raiffeisen Bank isi exprima nemultumirea fata de masurile administrative ale BNR si apreciaza ca acestea nu fac decat sa dezavantajeze bancile comerciale prezente pe piata romaneasca. Groningen afirma ca -nivelul rezervelor minime obligatorii impus de BNR trebuie micsorate, pentru ca altfel devenim total necompetitivi-, a declarat, ieri, Groningen, in cadrul conferintei cu tema -Afaceri romanesti – in context european-. Intrebarea la care trebuie sa raspundem este -ce facem cu sistemul romanesc bancar in context european?– a ridicat mingea la fileu Groningen, referitor la sistemul pe care se bazeaza BNR atunci cand recurge la impunerea de noi norme. Dar la o intrebare retorica, presedintele Raiffeisen da un raspuns foarte serios: -sistemul bancar romanesc este construit pe un sistem vechi-. Bancherul apreciaza ca restrictiile BNR sunt unele superficiale, in sensul ca banca pe care o reprezinta sau orice alta banca comerciala stiu mai bine care sunt riscurile acordarii unui credit si ce masuri ar trebui impuse pentru un sistem mai sigur de recuperare sau protectie a imprumutului. Cu toate acestea, oficialul Raiffeisen este de parere ca BNR vede ce se intampla in sistemul bancar, iar restrictiile bancii centrale nu vor fi prelungite foarte mult dupa 1 ianuarie 2007, cu precizarea ca acest lucru nu se va intampla abrupt, ci gradual. In cazul in care acest lucru nu se va intampla, concurenta institutiilor financiare venite din afara va diminua competitivitatea bancilor prezente momentan pe piata, punandu-le intr-o pozitie dezavantajoasa.
Externalizarea creditelor catre institutiile-mama va fi o practica din ce in ce mai utilizata, apreciaza Groningen, acest lucru fiind efectul acelorlasi reglementari ale BNR. Procentul de credite exportate catre banca-mama este estimat la circa 10% din totalul creditelor Raiffeisen. In opinia lui Groningen, rezervele foarte mari deschid usa catre finantari in strainatate.
Referitor la perspective, reprezentantul Raiffeisen este de parere ca bancile trebuie sa se orienteze spre metode care converg spre eficientizarea serviciilor, dar singurul lucru foarte important ar fi acela ca lucrurile sa se vanda aici. Un lucru care a fost subliniat a fost acela ca Romania nu trebuie sa mai fie o piata de desfacere, ci sa se concentreze asupra centrelor de dezvoltare. Despre piata bancara din Romania, Groningen spune ca nu este destul de matura, dar, cu toate acestea, nu mai este loc pentru foarte multe banci universale si chiar daca toate isi doresc sa ofere servicii complexe, acestea nu vor avea si sansa de a se impune pe piata.
